Lumea în criză este, potrivit presei internaționale, elementul definitoriu al celei de-a 78-a sesiuni a Adunării Generale a ONU, care a început luni, la New York. Cel mai mare număr de conflicte violente din 1945 încoace, consecințe extinse ale invaziei Rusiei în Ucraina, creșterea prețurilor alimentelor, temperaturi record, dezastre climatice și un număr fără precedent de migranți și solicitanți de azil în căutarea unei vieți mai bune sunt câteva dintre temele grave ale unei agende ”descurajante”, cum o cataloghează CBS News. Site-ul american de știri se întreabă deja ce ar putea spera ONU să obțină în condițiile în care dintre liderii celor cinci puteri-cheie, SUA, Rusia, China, Marea Britanie și Franța, este prezent la New York doar președintele american, Joe Biden. În plus, după cum remarcă BBC, deși se numește Organizația Națiunilor Unite, statele membre sunt orice altceva decât unite, iar dezacordurile la nivel global se manifestă nu numai cu privire la care problemă este mai importantă, ci și cu privire la soluțiile ce ar trebui adoptate. Asupra riscului ”Marii Fracturi” care se profilează în lume a avertizat și secretarul general al ONU, Antonio Gutteres, care în cuvântul de deschidere a susținut că structurile existente de guvernare globală au eșuat să servească o lume în schimbare, notează CNN. ”Avem un nivel de divizare între superputerile lumii fără precedent de la Al Doilea Război Mondial încoace” a mai avertizat Gutteres într-un interviu pentru CNN. Pentru unitate a pledat, la rândul său, și președintele american, Joe Biden, care, potrivit Washington Post, a încercat să folosească discursul susținut la ONU pentru a consolida cooperarea dintre aliați și parteneri, pe fondul semnalelor apariției unor fisuri și tensiuni în alianțele mondiale. Biden a denunțat din nou violarea de către Rusia a Cartei ONU, pledând încă o dată pentru menținerea sprijinului pentru Ucraina. „Rusia crede că lumea va obosi și îi va permite să brutalizeze Ucraina fără consecințe. Dar vă întreb ceva: dacă renunțăm la principiile de bază ale Cartei ONU pentru a potoli un agresor, ar mai putea vreun stat membru din această organizație să se simtă încrezător că este protejat? Dacă permitem ca Ucraina să fie sfârtecată, mai este în siguranță independența vreunei națiuni?”, a spus Biden, citat de Voice of America. Tot marți, președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a susținut în fața ONU primul său discurs cu prezență fizică de la invadarea țării sale de către Rusia, remarcă The Guardian. În războiul împotriva Ucrainei, Rusia folosește pe post de arme tot ce poate, de la alimente și energie până la copii răpiți, a avertizat Zelenski, cerând totodată sprijin pentru crearea unui coridor temporar pentru exportul produselor alimentare ucrainene. Este „alarmant” să vezi cum unele țări europene „își consumă solidaritatea în teatrul politic”, a spus Zelenski, referindu-se la anunțurile Poloniei, Slovaciei și Ungariei de a impune restricții asupra importurilor de cereale din Ucraina, mai scrie ziarul britanic.
Euractiv scrie despre un ”acord informal între premierii român și ucrainean” pe tema exporturilor de cereale, detaliind că premierul român Marcel Ciolacu și omologul lui ucrainean, Denis Șmihal, au discutat sâmbătă și duminică pentru a soluționa dilema cerealelor, după ce Comisia Europeană a decis vineri să nu prelungească restricțiile privind importurile de cereale din Ucraina în UE. Șmihal ar trebui să trimită la București o propunere pentru găsirea unei soluții, scrie Euractiv. Site-ul european de știri mai notează și asigurările date de Marcel Ciolacu producătorilor agricoli cum că lucrurile „nu vor fi ca acum un an”. În plus, România nu mai poate accepta ca 90% din tranzitul cerealelor să se facă pe șosele, întrucât statul a investit în căi ferate și rute dunărene, care însă „nu sunt folosite la potențialul lor adevărat”, a mai spus premierul român, citat de Euractiv. Între timp, eforturile Ucrainei de a depăși blocada rusă la Marea Neagră dau roade, consideră publicația bulgară Kapital, explicând că pentru prima dată două nave civile au ajuns într-un port ucrainean, folosind noul coridor umanitar. Kapital amintește că în această vară, Kievul a anunțat un coridor care cuprinde litoralul Mării Negre din statele vecinilor săi de la sud și membre NATO – România și Bulgaria – pentru navele care sunt blocate în porturile ucrainene. New York Times notează că tot marți ”un cargou a părăsit coastele Ucrainei și se îndeaptă spre România”, fiind primul de acest fel care apelează la noua rută din Marea Neagră pentru a ieși din țară. ”Potrivit noului plan, navele vor rămâne, în general, în apele ucrainene înaintând totuși cu aproximativ 85 de mile marine în apele teritoriale românești. În calitate de membră a NATO, vasele din apele României au mai puține „șanse” de a fi atacate”, explică New York Times.
Tensiunile se amplifică din nou și între China și Taiwan. Le Figaro notează că Taipei acuză Beijingul că întreprinde „acțiuni provocatoare” care duc la „creșterea tensiunilor și deteriorarea securității regionale”. Potrivit Ministerului taiwanez al Apărării, Taiwanul a detectat 55 de avioane chineze pe teritoriul său în 24 de ore, după ce cu o zi înainte Taipei a anunţat că China a trimis 103 avioane de război în jurul Taiwanului, în decurs tot de 24 de ore, ceea ce, potrivit autorităţilor insulei autonome, constituie un record în perioada recentă. Beijingul nu a comentat despre zborurile avioanelor sale, dar purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe a reafirmat poziția Beijingului conform căreia Taiwanul aparține Chinei, mai notează Le Figaro.
(Carolina Ciulu)
