Problema migranților continuă se creeze fisuri în Europa, notează Euronews. Franța spune „nu” migranților economici, nepersecutați în țările lor. Iar Polonia se îndreaptă către un referendum controversat privind imigrația ilegală și trage un semnal de alarmă cu privire la declarațiile privind relocarea migranților. „Franța nu va primi migranții din Lampedusa”, a reiterat ministrul francez de interne Gérald Darmanin, invitat la știrile postului francez TF1. Potrivit ministrului, „dacă oamenii sunt persecutați din punct de vedere sexual, politic sau religios, este de datoria Franței să-i întâmpine, dar dacă oamenii nu au dreptul la azil, nu li se va acorda”. Ministrul francez mai afirmă că 60% dintre cei care au sosit în ultima vreme la Lampedusa provin din țări africane francofone, precum Coasta de Fildeș, Gambia, Senegal și Tunisia. Aceste țări sunt considerate relativ sigure pentru a retrimite cetățenii acasă. “O altă fisură europeană se extinde în Polonia, unde pe 15 octombrie se va vota, nu numai pentru alegerile politice, ci și pentru un controversat referendum asupra migranților”. Controversată este însăși formularea întrebării: „Susțineți primirea a mii de migranți ilegali din Orientul Mijlociu și din Africa în cadrul mecanismului de admitere obligatorie, instituit de birocrația europeană?”. „Vrem să lansăm un semnal de alarmă clar, pentru că Lampedusa este un astfel de avertisment”, a spus premierul polonez Mateusz Morawiecki. „Toată Europa, întreaga Uniune Europeană, ar putea să semene cu Lampedusa. Riscul există, dacă facem aceleași greșeli și dacă repetăm mecanismele propuse de Comisia Europeană”.
„Nu voi permite ca Italia să devină tabăra de refugiați a Europei”, a spus premierul Giorgia Meloni în cursul unei ceremonii simbolice la New York, unde a depus o coroană de flori la statuia lui Cristofor Columb. Potrivit premierului italian, citat de agenția Ansa, „trebuie acum să declarăm război traficanților de persoane”. „Pentru mine este important ca memorandumul cu Tunisia să continue, dincolo de încercările obișnuite ale Stângii europene de a submina o muncă foarte delicată, lungă și obositoare, chiar dacă de multe ori nu are curajul să o facă deschis. Însă aceasta continuă să fie cea mai înțeleaptă soluție. Comisia a spus că, în opinia lor, memorandumul este un model care poate fi folosit și cu alte națiuni, eu sunt de acord. Trebuie să ducem mai departe memorandumul, să-l implementăm și să atragem resurse. Cred că schema ar trebui folosită pentru toate țările din Africa de Nord”.
Nu doar problema migranților aduce în atenție continentul african. Războiul dintre Ucraina și Rusia se mută în sudul Mediteranei, scrie CNN. Serviciile speciale ucrainene probabil că se află în spatele atacurilor executate asupra unor miliții din Sudan susținute de grupul Wagner. „Lovituri secrete ale Ucrainei în Sudan ar marca o extindere dramatică și provocatoare a teatrului de război al Kievului împotriva Moscovei. Pe lângă un șir de atacuri cu drone ucrainene care au lovit adânc în interiorul teritoriului rus, contraofensiva în curs a Ucrainei s-a concentrat asupra estului și sudului țării ocupate”. Imaginile video obținute de CNN au dezvăluit semnele distinctive ale atacurilor cu drone în stil ucrainean. „Două drone utilizate pe scară largă de ucraineni au fost implicate în cel puțin opt dintre lovituri, texte în limba ucraineană fiind văzute pe controlerul dronei. Experții au mai spus că tacticile folosite – utilizarea de drone care coboară direct peste ținta lor – sunt extrem de neobișnuite în Sudan și în regiunea africană”.
Ucraina va crea un hub de cereale în Kenya, scrie ziarul turc Sabah. Președintele Keniei, William Ruto, a anunțat că Ucraina va deschide un centru pentru cereale în portul Mombasa pentru a rezolva problema alimentară din estul Africii. Pe acest continent, 25 de țări importă anual din Rusia și Ucraina mai mult de o tremie din cantitatea necesară de grâu. Țările africane, care traversează o perioadă dificilă din cauza creșterii prețurilor la alimente de la începutul războiului dintre Rusia și Ucraina până în prezent, au lansat o inițiativă pentru restabilirea relațiilor dintre cele două țări. Președintele Comisiei Uniunii Africane, Moussa Faki Mahamat, și-a exprimat regretul pentru suspendarea Acordului privind exportul de cereale prin Marea Neagră și a lansat un apel părților pentru continuarea acestui acord.
Conflictul dintre Armenia și Azerbaidjan legat de statutul regiunii Nagorno Karabah se află în continuare în atenția presei internaționale. „Armenii din Nagorno Karabah acceptă o încetare a focului după ofensiva Azerbaidjanului”, titrează France24. Un acord de încetare a focului a fost stabilit între autoritățile armene din Nagorno Karabah și Azerbaidjan, care a lansat, cu o zi mai devreme ,operațiuni pe care le-a numit „antiteroriste” în această regiune separatistă. „A fost încheiat un acord privind retragerea militarilor rămași ai forțelor armate ale Armeniei, dizolvarea și dezarmarea completă a formațiunilor armate ale Armatei de apărare a Nagorno Karabahului”, au anunțat lideri armeni din regiunea separatistă. Propusă de Rusia, încetarea focului a devenit efectivă începând de miercuri, de la ora locală 13:00. „Acordul prevede că forțele armene din Nagorno Karabah vor fi dizolvate și dezarmate. Declarația mai menționează retragerea forțelor regulate armene din regiune. Informațiile au fost confirmate de ministerul azer al Apărării”. „Unitățile militare ale Armeniei în districtul Karabah din Azerbaidjan și grupările armate ilegale armene depun armele, își părăsesc pozițiile și posturile și sunt în întregime dezarmate”. Prim-ministrul armean, Nikol Pașinian, a declarat că Erevanul nu a fost implicat în pregătirea textului unui acord de încetare a focului în Nagorno Karabah, a relatat agenția de presă rusă Interfax. Armenia nu mai are trupe în Nagorno Karabah din august 2021, a adăugat el. Viitorul regiunii Nagorno Karabah va fi discutat începând din 21 septembrie de către autoritățile armene și oficialii azeri în orașul azer Yevlakh, fiind vorba despre reintegrarea regiunii separatiste în Azerbaidjan.
Problema Ciprului rămâne în actualitate. La reuniunea ONU, președintele turc Recep Tayyip Erdoğan a cerut țărilor membre să recunoască așa-zisul stat cipriot turc, din nordul insulei – scrie publicația Kathimerini din Grecia. În discursul susținut în fața Adunării Generale a Națiunilor Unite, Erdoğan a subliniat că: „Se împlinesc 60 de ani de la apariția problemei cipriote. Ciprioții turci au depus întotdeauna eforturi sincere pentru a găsi o soluție justă la problema cipriotă. Facem apel la comunitatea internațională să accepte acest lucru, să recunoască independența Republicii Turce a Ciprului de Nord și să stabilească legături economice cu această țară”, a spus el. Vorbind despre situația din Mediterana de Est, Erdoğan a susținut că „nu avem intenții cu privire la drepturile altora”, dar nici „nu vom permite nimănui să le ignore pe ale noastre”. Un răspuns dur vine din partea Ciprului la cererea lui Erdoğan de recunoaștere a așa-zisului stat turco-cipriot, scrie o altă publicație elenă, Naftemporiki. „Președintele Republicii Cipru a răspuns de la tribuna ONU în mod categoric și hotărât la apelul inacceptabil al lui Erdoğan adresat comunității internaționale de a recunoaște așa-zisa Republică Turcă a Ciprului de Nord”. Surse cipriote subliniază că „nu este prima dată când Erdoğan cere comunității internaționale să recunoască falsul stat. A făcut același lucru și anul trecut la Adunarea Generală și îl repetă cu fiecare ocazie, sperând să profite de creșterea rolului Ankarei la nivel geopolitic, mai ales ca urmare a războiului din Ucraina”. „Totuși, față de anul trecut când fostul președinte al Ciprului, Nikos Anastasiades, a făcut ceea ce au făcut și președinții anteriori ai Ciprului, adică a părăsit sala când a vorbit președintele turc, anul acesta nu s-a întâmplat la fel și cu Nikos Christodoulides”, notează ziarul Fileleftheros. (Florin Matei, Agenția de Presă RADOR)/fmatei/ctuluc
