Recentele evenimente din Nagorno-Karabah suscită numeroase analize în presa internațională. „Capitularea Karabahului după lovitura de forță a Azerbaidjanului, un punct de cotitură” – titrează cotidianul francez Le Monde, care reamintește contextul – autoritățile separatiste de la Stepanakert au semnat un acord de încetare a focului, acceptând condițiile impuse de Baku.
Comentariul consacrat aceleiași teme din WASHINGTON POST exprimă temeri legate de consecințele umanitare ale actualului armistițiu. „Când victoria azeră a devenit evidentă, mulțimi de civili armeni din Nagorno-Karabah s-au strâns în jurul aeroportului din Stepanakert, cel mai mare oraș al enclavei, încercând să fugă de pe pământurile lor natale. Au dreptate să se teamă de următoarele măsuri pe care le-ar putea lua președintele azer Ilham Aliyev?” – se întreabă publicația americană. Autoritățile de la Baku au afirmat că nu comit epurare etnică și au asigurat comunitatea internațională că „reintegrarea” îi va aduce regiunii prosperitate. Azerbaidjanul este un aliat al Occidentului împotriva Iranului, alimentează cu energie Europa și cheltuiește milioane de dolari pe armament sofisticat israelian. Și astăzi, ca întotdeauna, geopolitica explică reticența lumii de a denunța epurarea etnică din Karabah, se încheie analiza publicată de Washington Post.
Punctul culminant al operațiunii de forță va avea loc probabil luni, 25 septembrie, când este programată o întâlnire între Aliev și Erdogan – notează la rândul său publicația franceză Le Point. Şefii statelor azer şi turc se vor întâlni în enclava azeră Nahicevan, pentru a deschide oficial un coridor terestru între cele două ţări. Unii experţi estimează că Baku ar putea acum să încerce să-şi mărească avantajul şi să lanseze operaţiuni în sudul Armeniei pentru a crea o continuitate teritorială cu enclava Nahicevan, după ce preşedintele turc şi-a exprimat de mai multe ori sprijinul față de armata azeră în confruntările din Karabah.
Cât despre Slovacia, țara s-ar putea confrunta cu un impas post-electoral, arată un comentariu al THE SLOVAK SPECTATOR, care analizează cel mai recent sondaj de opinie privind intențiile de vot. Pe primul loc se află formațiunea Smer a fostului premier populist Robert Fico. În schimb, OĽaNO, o mișcare auto-proclamată anticorupție, condusă de fostul premier și ministru de finanțe Igor Matovič, care candidează la alegeri într-o coaliție cu două partide mai mici, ar putea primi peste 8%, suficient pentru ca partidul de coaliție să câștige locuri în Parlament. Partidul liberal SaS, condus de fostul ministru al economiei, Richard Sulík, și-a îmbunătățit, de asemenea, scorul, la fel și Partidul Național Slovac (SNS), care crește constant. Ca urmare a acestor fărâmițări, Slovacia ar putea ajunge într-un impas post-electoral, pare să fie concluzia sondajului. Nici Smer, nici Progresívne Slovensko nu ar fi capabile să formeze un guvern stabil, deși ambele partide au ajuns ceva mai puternice în comparație cu sondajul Ipsos anterior. Se pare că al treilea partid cel mai popular din sondaje, Hlas, va decide cum ar putea arăta următorul guvern, dar viitorul post-electoral al politicii slocave este unul incert – este concluzia publicației de la Bratislava.
În marginea Adunării Generale a ONU de la New York s-a produs o premieră – o discuție oficială între președintele turc Erdogan și premierul palestinian Netanyahu, care și-a găsit evident ecou în presa din cele două țări.
Cotidianul turc Akșam consideră că momentul marchează începutul unei noi etape între Turcia și Israel și că unul dintre principalele motive ale dezghețului este energia. „Acum pare posibil transportul gazelor naturale aflate în platoul continental al Israelului – dar și al Egiptului, Libanului și chiar al Palestinei – către Europa prin Turcia, trecând prin apele teritoriale ale Republicii Turce a Ciprului de Nord”. Din perspectiva publicației turce, procesul de normalizare început între Turcia și Israel va avea efecte multiple, de la rezolvarea problemei cipriote până la diminuarea tensiunilor turco-elene din Marea Egee.
Semne de îmbunătățire a legăturilor au fost evidente și în discursul lui Erdogan la Adunarea Generală a Națiunilor Unite, remarcă la rândul său The Times of Israel. „Spre deosebire de anii precedenți, Erdogan s-a abținut să condamne Israelul și a oferit doar câteva cuvinte de sprijin pentru palestinieni. În schimb, președintele turc s-a arătat interesat să organizeze o călătorie în Israel cât mai curând posibil pentru a se ruga la Moscheea Al-Aqsa din Ierusalim pentru a marca aniversarea a 100 de ani ai Republicii Turce, fondată la 29 octombrie 1923”, mai scrie publicația israeliană.
(Ruxandra Lambru, Agenția de presă RADOR)
