”Reuniune istorică” a miniştrilor afacerilor externe din UE la Kiev, titrează La Libre Belgique, în timp ce revista Time subliniază că este prima întâlnire comună a șefilor diplomației din cele 27 de state membre în afara granițelor UE, având scopul de a transmite mesajul că sprijinul blocului comunitar față de Ucraina este de „neclintit”. ”Victoria Ucrainei depinde de cooperarea cu Europa” a subliniat Zelenski în fața miniștrilor europeni, potrivit The Guardian, care observă că reuniunea de luni de la Kiev a avut loc în contextul îngrijorărilor legate de fisurile apărute în ajutorul financiar acordat de SUA și după ce un partid populist pro-rus a câștigat cele mai multe voturi la alegerile din Slovacia.
”Ucraina pierde în confruntarea pentru bugetul SUA”, titrează Handelsblatt, în timp ce Bloomberg explică: decizia congresmenilor americani de a renunța la un pachet de ajutoare în valoare de 6 miliarde de dolari pentru Ucraina, cu scopul de a se ajunge la un acord bugetar care să evite sistarea finanțării administrației federale a SUA alimentează îngrijorarea unora dintre aliații Kievului că sprijinul american pentru efortul de război începe să se clatine, iar Washingtonul s-ar putea îndrepta către izolaționism și un accent sporit pe politica internă. Luni, Kremlinul s-a grăbit să comenteze, prin vocea purtătorului de cuvânt, Dmitri Peskov, că eșecul bugetar american pe tema Ucrainei este un semn prevestitor al oboselii de război în cadrul lumii occidentale. „Iar această oboseală va duce la fragmentarea sistemului politic și la creșterea contradicțiilor” în diferite țări, a mai spus Peskov, citat de Reuters.
O astfel de fragmentare este deja semnalată de presa internațională după victoria în Slovacia a lui Robert Fico, văzut de Le Point drept un ”Orban de stânga” întrucât împărtășește multe din pozițiile naționaliste ale acestuia. Autointitulându-se pacifist pentru a nu mai livra arme Ucrainei, Robert Fico preia teza Kremlinului conform căreia Rusia se apără de o agresiune mai largă din partea NATO, mai scrie ziarul francez. Luni, Fico a primit un termen de două săptămâni pentru a forma noul guvern, dar trebuie să se alieze cu cel puțin alte două partide pentru a obține majoritatea în parlament, notează CNN. Chiar dacă nu e vorba despre o victorie covârșitoare, rezultatul alegerilor din Slovacia ar putea avea consecințe serioase asupra întregii regiuni a Europei de Est, mai opinează CNN. Fico și Orban ar putea crea împreună și cu partidul de guvernământ din Polonia, PiS, o puternică ”alianță a euroscepticilor” pentru a bloca decizii importante în această conjunctură importantă, consideră Tagesspiegel. „Deteriorarea situației datorate războiului este, deocamdată, mai palpabilă în Europa Centrală, comparativ cu Europa Occidentală”, afirmă Jacques Ruprik, profesor la Universitatea Sciences Po din Paris, citat de New York Times.”Slovacia, Ungaria și Serbia manifestă o semnificativă simpatie față de președintele Rusiei, Vladimir Putin” și ”până și Polonia, o ferventă susținătoare a Ucrainei, care, pe parcursul războiului, a primit peste 1,5 milioane de refugiați, a hotărât, recent, să își închidă frontierele din cauza importurilor ieftine de cereale ucrainene”, amintește New York Times.
”De ce românii primesc medicamentele noi la doi ani după germani?” este întrebarea lansată de Politico încă din titlul unui articol care constată că piața unică nu funcționează și în cazul medicamentelor salvatoare de vieți, ci, dimpotrivă, ”fiecare țară e pe cont propriu”. ”Pacienții de pe tot cuprinsul blocului nu au la dispoziție aceleași medicamente pentru a lupta cu o anumită boală. Un medic din România așteaptă în medie doi ani pentru a prescrie același medicament de ultimă generație pe care-l prescrie deja un omolog al lui din Germania. Pentru cineva care suferă de o boală letală precum cancerul, acest decalaj reprezintă diferența dintre viață și moarte”, explică Politico, adăugând că responsabilii cu elaborarea politicilor UE ”sunt conștienți de existența acestei loterii geografice – și vor s-o desființeze”. Politico încearcă să analizeze și cauzele accesului inegal la medicamente, constatând că primul motiv îl reprezintă pur și simplu banii .”Unele medicamente chiar sunt scumpe, iar între cei 27 de membri există diferențe economice mari – de pildă PIB-ul per capita al Bulgariei e aproape de cinci ori mai mic decât cel al Olandei. Ceea ce înseamnă că unele țări își permit să cheltuiască mai mult pentru sănătate – și medicamente – decât altele. O analiză a pieței UE a medicamentelor de cancer finanțată de companii și realizată de Institute for Health Economics din Suedia a constatat că cei mai mari cheltuitori – Austria, Germania și Elveția – scot din buzunar între 92 și 108 euro per pacient cu cancer pentru medicamente, comparativ cu între 13 și 16 euro în Cehia, Letonia și Polonia”, detaliază Politico. Pe de altă parte, cetățenii din Grecia, Polonia și România suportă costuri ridicate pentru sănătate, constată Money Review, detaliind că problema subfinanțării cronice a sectorului sănătății în ultimele două decenii în statele Europei de Est și de Sud-Est a dus la semnificativ mai puțini ani de viață sănătoasă pentru cetățenii țărilor respective în comparație cu restul Europei, potrivit unui studiu intitulat „Impactul subfinanțării în ceea ce privește medicamentele și serviciile de sănătate: cazurile Poloniei, României și Greciei” realizat de Institutul de Cercetări Politice, Economice și Sociale de la Atena. Concret, procentul din PIB pentru investițiile în sănătate în țările alese pentru studiu continuă să fie sub media UE (Grecia 9%, Polonia 6,5%, România 5,7% din PIB, în timp ce media UE este la 10%). Totodată în aceste țări se observă niveluri ridicate ale cheltuielilor private pentru sănătate suportate de pacienți (Grecia 35%, Polonia 20%, România 19% față de media de 15,3% în UE). Acest lucru, în combinație cu întârzierile înregistrate în funcționarea serviciilor de sănătate din cauza COVID-19, din cauza creșterii costului vieții, a inflației și a provocărilor geopolitice – a dus la o speranță de viață semnificativ mai mică și la mai puțini ani de viață sănătoasă în toate cele trei țări comparativ cu restul țărilor UE, ceea ce intensifică inegalitățile socio-economice și de asistență medicală între Europa de Est și de Vest, mai scrie Money Review. (Carolina Ciulu)/cciulu/dsirbu
RADOR RADIO ROMÂNIA (3 octombrie)
