Parlamentul Republicii Moldova a început miercuri demersuri pentru a împiedica membri ai partidului pro rus Şor să candideze la alegerile locale pentru alte partide sau independent. În iunie, Curtea Constituţională a declarat neconstituţional partidul de opoziţie, însă marţi a anunţat că membrii acestuia au dreptul de a candida la alegerile locale din 5 noiembrie, dacă nu reprezintă această formaţiune interzisă. Partidul – condus de omul de afaceri Ilan Şor, aflat în exil – a condus proteste ce au durat câteva luni împotriva preşedintei Maia Sandu şi a guvernului acesteia, din cauza creşterii preţurilor. Sandu a acuzat Partidul Şor şi Rusia de tentative de a destabiliza Republica Moldova, după invazia Moscovei în Ucraina, pe care Maia Sandu a criticat-o în mod înverşunat. Într-un demers ce îi vizează pe membrii partidului Şor, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat, în prima şi a doua lectură, un amendament la Codul Electoral privind interzicerea candidaturii „anumitor persoane” la alegerile locale. Amendamentul, care şi-a încheiat acum parcursul prin Parlament, prevede ca agenţiile de aplicare a legii să prezinte o listă cu astfel de persoane Comisiei Electorale Centrale, care va întocmi lista finală. O comisie guvernamentală pentru situaţii de urgenţă, condusă de premierul Dorin Recean, a dispus în cursul zilei de miercuri ca o astfel de listă să fie elaborată „pentru a garanta procesele democratice la apropiatele alegeri şi a înlătura pericolul pentru stat”. „Kremlinul vrea ca oligarhul său (Şor) să ajungă la putere în Moldova, pentru a şterge toate dosarele penale, pentru a dansa după cum cântă Kremlinul şi pentru a înfinge un cuţit în spatele Ucrainei. Nu vom permite acest lucru”, a declarat vicepreşedintele parlamentului, Mihai Popsoi. Şor, care se află în Israel, a fost condamnat în absenţă la 15 ani de închisoare, în luna aprilie, în legătură cu scandalul privind dispariţia unui milion de dolari din băncile moldoveneşti şi cu fapte de spălare de bani, iar Statele Unite şi Uniunea Europeană au impus sancţiuni împotriva acestuia. Şor şi Rusia neagă că ar fi vrut să destabilizeze Republica Moldova. Moscova – care ţine aproximativ 1.500 de militari în regiunea separatistă moldovenească Transnistria – a negat acuzaţiile preşedintei Sandu privind tentativele de a o înlătura de la putere, însă relaţiile sunt tensionate. Ambasadorul Chişinăului la Moscova a fost convocat la Ministerul de Externe rus, marţi, şi a fost informat că Moscova adoptă măsuri reciproce, după ce Moldova l-a expulzat pe redactorul-şef al agenţiei de presă Sputnik Moldova pe 13 septembrie./mbrotacel/denisse
(REUTERS – 4 octombrie)
