Vineri, 6 octombrie, se împlinesc 90 de ani de la naşterea actriţei de teatru şi film Vasilica Tastaman.
S-a născut la 6 octombrie 1933, la Brăila.
La vârsta de 14 ani, rămâne orfană şi nu are cine să-i susţină financiar pasiunea pentru teatru. O perioadă a fost ucenică la o fabrică de textile din localitate.
În 1949, la vârsta de 16 ani, a debutat pe scena teatrului din oraşul său natal, în piesa „Atelierul de păpuşi” de Nell Cobar în regia lui Neamtzu – Ottonel.
Va găsi totuşi un sprijin în persoana Elvirei Petreanu (soţia lui Ion Aurel Manolescu, nepotul poetului Ion Manolescu), care îi dă lecţii de dicţie şi îi arată cum să meargă şi să dea replica pe o scenă.
La vârsta de 18 ani, era deja actriţă la Teatrul Giuleşti, graţie directoarei Elena Deleanu.
mai 1965
Până în 1961, când s-a numărat printre fondatorii Teatrului de Comedie, a jucat la teatrele Giuleşti şi Bulandra din Bucureşti. La Teatrul de Comedie a rămas până la plecarea sa în străinătate, în Suedia, în 1981.
Extrem de frumoasă, blondă, cu părul lung și ondulat, Vasilica Tastaman cucerea publicul și, mai ales, auditoriul masculin, cu farmecul său irezistibil.
Între rolurile în care a strălucit aproape 30 de ani se numără: Nicole în piesa „Burghezul gentilom”, de Moliere, Ana din „Svejk în al Doilea Război Mondial” de B. Brecht, Elena în „Troilus şi Cresida” de W. Shakespeare, Efimiţa în „Capul de răţoi” de George Ciprian, Veta în „O noapte furtunoasă”, Getuţa în „Preşul” lui Ion Băieşu, spectacol care s-a jucat peste zece ani, Dany în „Ucigaş fără simbrie” de Eugen Ionescu, Lucreţia Borgia în „Fata Morgana” de D. Solomon, Nataşa în „Trei surori” de Cehov, Dona Estrella în „Noaptea la Madrid” de Calderon de la Barca, Anunţiata din „Umbra” de Evgheni Svart.
La Teatrul de Revistă “Constantin Tănase”, Vasilica Tastaman a urcat atât pe scena de la Savoy, în mai multe comedii muzicale, cât și pe scena Grădinii Boema. “Bimbirică” (comedie muzicală de Aurel Storin, pe muzica lui Elly Roman), unde joacă alături de H. Nicolaide, Al Arsinel, Puiu Călinescu, Cristina Stamate, dar și “Nevestele vesele din Boema” (de Mihai Maximilian și Vasile Veselovski), alături de Stela Popescu, Al. Arșinel, Margareta Pâslaru, Aurelian Andreescu, și “Camping Boema” (de Mihai Maximilian și Vasile Veselovski), alături de Stela Popescu, Ştefan Bănică, Luigi Ionescu, sunt doar câteva dintre ele.
Vasilica Tastaman a jucat şi în multe filme româneşti, cu acelaşi mare talent şi umor: 1958 – ”D-ale carnavalului” (regia Gheorghe Naghi, Aurel Miheles); 1959 – ”Telegrame” (regi Aurel Miheles, Gheorghe Naghi); 1960 – ”Aproape de soare” (regia Savel Stiopul); ”Bădăranii” (regia Sică Alexandrescu, Gheorghe Naghi); ”Toamna se numără bobocii” (regia Mircea Mureşan); 1966 – ”Castelanii” (regia Gheorghe Turcu); ”Vremea zăpezilor” (regia Gheorghe Naghi); ”Maiorul şi moartea” (regia Alexandru Boiangiu); 1968 – ”Vin cicliştii” (regia Aurel Miheles); 1971 – ”Brigada Diverse în alertă” (regia Mircea Drăgan); ”Urmărirea” (regia Radu Gabrea) – serial TV; 1972 – ”Adio, dragă Nela” (regia Cornel Todea); ”Astă seară dansăm în familie” (regia Geo Saizescu); ”Veronica” (regia Elisabeta Bostan); 1973 – ”Dragostea începe vineri” (regia Virgil Calotescu); 1974 – ”Păcală” (regia Geo Saizescu); 1976 – ”Premiera” (regia Mihai Constantinescu); 1977 – ”Eu, tu şi Ovidiu” (regia Geo Saizescu); ”Războiul de Independenţă” (regia Doru Năstase, Sergiu Nicolaescu) – serial TV; 1979 – Nea Marin miliardar (regia Sergiu Nicolaescu), 1981 – ”Am o idee” (regia Alecu Croitoru).
Vasilica Tastaman a fost, de-a lungul timpului, şi o colaboratoare statornică a „Orei vesele”, emisiune a Radiodifuziunii Române, sinonimă cu umorul de calitate şi buna-dispoziţie, alături de alţi mari artişti precum Alexandru Giugaru, Grigore Vasiliu-Birlic, Radu Beligan, Costache Antoniu, Niki Atanasiu, Ion Lucian,Vasile Tomazian, Mircea Crişan, Horia Şerbănescu, Radu Zaharescu, Toma Caragiu, Amza Pellea, Octavian Cotescu, Draga Olteanu-Matei, Dem Rădulescu, Tamara Buciuceanu-Botez, Mihai Fotino, Marin Moraru.
De asemenea, a fost parte din proiectele Teatrului Naţional Radiofonic, printre spectacolele în care a fost distribuită aflându-se „Donna Alba” de Gib Mihăescu, dramatizarea radiofonică: Iosif Petran, regia artistică: Constantin Moruzan, regia de studio: Crânguţa Manea, regia muzicală: Timuş Alexandrescu, regia tehnică: ing. Tatiana Andreicic, înregistrare din anul 1969 sau „Femeile ţâfnoase” de Carlo Goldoni, dramatizea şi adaptarea radiofonică: Grigore Gonţa, traducerea: Eugen Costescu, regia artistică: Constantin Moruzan, regia de studio: Constantin Botez, regia muzicală: Nicolae Neagoe, înregistrare din anul 1971.
În 1967, a fost distinsă cu Ordinul Meritul Cultural clasa a V-a ”pentru merite deosebite în domeniul artei dramatice”.
Vasilica Tastaman a fost căsătorită cu fotbalistul şi antrenorul Emeric Ienei, cu care a avut un fiu, Călin Ienei. A fost căsătorită, de asemenea, şi cu actorul Dan Tufaru.
În 1981, se stabileşte în Suedia, unde va continua să joace pe scena teatrului din oraşul Malmö. La reîntoarcerea în ţară, în 2003, urma să joace într-un spectacol, pe scena Teatrului de Comedie. O hemoragie digestivă i-a curmat însă visul de a fi din nou pe o scenă românească. A murit la 30 martie 2003, la Bucureşti, şi a fost înmormântată la Oradea.
„Pentru contribuţia adusă la dezvoltarea teatrului românesc de comedie şi a artei interpretative, pentru prezenţa unică în peisajul teatral şi cinematografic şi pentru a aduce un omagiu actriţei care a pus în scenă, mai bine de cinci decenii, în fiecare rol, o părticică din spiritul inconfundabil al acestor meleaguri”, prin Hotărârea Consiliului Local Municipal Nr. 59 din 21 aprilie 2003, actriţa Vasilica Tastaman a fost declarată – post mortem – Cetăţean de Onoare al Brăilei.
