Așa cum era de așteptat, atacul de o amploare fără precedent lansat de mișcarea palestiniană Hamas din Fâșia Gaza ocupă prima pagină a marilor cotidiene internaționale. „Atacul de o amploare fără precedent lansat de mișcarea palestiniană sâmbătă, 7 octombrie, împotriva țintelor civile și militare, la cincizeci de ani de la izbucnirea războiului de Yom Kippur, are ca scop reașezarea cărților conflictului israeliano-palestinian – deschide Le Monde analiza consacrată recentelor evenimente. Și continuă: „În imaginarul populațiilor din Orientul Mijlociu, străpungerea realizată de comandourile Hamas a gardului fortificat care înconjoară Fâșia Gaza amintește de trecerea de către trupele egiptene a liniei Bar-Lev, fortificația construită de Israel de-a lungul Canalului Suez după cucerirea Sinaiului în 1967. Ambele erau considerate inexpugnabile și totuși ambele au ajuns să fie străpunse, reamintește Le Monde, care subliniază că este mult prea devreme pentru a ghici care vor fi consecințele noului conflict care a izbucnit la 50 de ani după Războiul de Yom Kippur, dar în mod sigur, ca și atunci, piesele vor fi reașezate pe tabla de șah. Doar că geopolitica din Orientul Mijlociu din 1973 are prea puțin de-a face cu cea de astăzi, conchide cotidianul parizian.
Intervievat de publicația „France 24”, David Khalfa, co-director al Observatorului Africa de Nord și Orientul Mijlociu al Fundației Jean-Jaurès, consideră că acest atac reprezintă un eșec al serviciilor de informații israeliene. „Israelul este o țară aflată în stare de alertă permanentă, care se află pe picior de război, care este în alarmă permanent. Dar sâmbătă, armata israeliană a părut a fi într-o stare de uimire. Scenariul avut în vedere de serviciile israeliene era mai degrabă cel al unei invazii dinspre nord, adică via Hezbollah din sudul Libanului, iar atacul a venit exact invers, luând prin surprindere pe toată lumea.
Întrebat de ce Hamasul a ales tocmai acest moment pentru operațiune, expertul intervievat de France 24 arată că acum statul Israel se confruntă cu o criză politico-instituțională, dar și identitară fără precedent, cu polarizare și fracturare la scară foarte mare a societății. Această criză națională zguduie țara de câteva luni, cu demonstrații săptămânale și contestări ale puterii, și organizația palestiniană a profitat de context.
După cum explică Il Messaggero, Hamas este o organizație islamică cu o aripă militară născută în 1987 din Frații Musulmani din Egipt. Cuvântul „Hamas” este un acronim pentru „Harakat Al-Muqawama Al-Islamia”, care în arabă înseamnă Mișcarea de Rezistență Islamică, și luptă pentru eliberarea teritoriilor palestiniene ocupate. Hamas a revendicat numeroase atacuri împotriva Israelului de-a lungul anilor și a fost desemnată organizație teroristă de către Statele Unite, Uniunea Europeană și Israel.
Este Iranul în spatele războiului dintre Israel și Hamas? este întrebarea de pe buzele tuturor, iar Il Messaggero vorbește de o strategie a Teheranului de a sabota acordurile Israelului cu arabii. „Deși observatorii internaționali subliniază că în prezent nu există dovezi că atacul de sâmbătă a fost planificat de Ministerul iranian al Apărării, nimeni nu are nicio îndoială că în spatele agresiunii se află sprijinul politic, militar și tehnologic al regimului ayatollahilor.
Dar, după cum scrie publicația italiană, problema Iranului este că procesul de apropiere dintre Israel și țările din Golf, care a implicat recent și Arabia Saudită, este finalizat sub auspiciile Statelor Unite. Un scenariu inacceptabil și periculos pentru ayatollahi.
De aceea războiul Hamas, care în anumite privințe poate părea sinucigaș, și-a obținut deja efectul politic: o relansare a cauzei palestiniene în lumea arabă și o modalitate eficientă de a împiedica dialogul dintre Arabia Saudită și Israel, punctează Il Messaggero.
O opinie asemănătoare regăsim și în analiza publicată de RAI NEWS: ”Atacul de sâmbătă dorește, în esență, să transmită un mesaj și să provoace o reacție în țările arabe care au decis să stabilească relații diplomatice cu Israelul și să-i descurajeze pe alții să urmeze calea normalizării relațiilor cu Tel Aviv”. „Adevăratul obiectiv al Hamas este împiedicarea normalizării relațiilor dintre Israel și Arabia Saudită. Pentru o mișcare care se autodefinește „islamică”, o astfel de normalizare, cu toate implicațiile sale religioase, reprezintă o lovitură grea, dificil de acceptat pentru islamismul radical, mai adaugă Rai News.
Consiliul European de vineri de la Granada a fost centrat pe pespectiva lărgirii Uniunii Europene până la 30 de membri sau chiar peste. După cum remarcă Le Monde, „Ceea ce era exclus înainte de războiul din Ucraina a devenit acum evident: Uniunea Europeană nu are de ales decât să se extindă la vecinii săi care ar putea cădea sub influența Rusiei. Nimeni de la masa europeană nu mai contestă acest fapt: într-o zi, Ucraina, Moldova, țările din Balcanii de Vest, chiar și Georgia, vor face parte din club. Chiar dacă există un consens, nu a fost avansat niciun termen, mai precizează cotidianul francez. Încheiem cu o știre apărută în Politico: Președintele ucrainean Volodimir Zelenski va vizita săptămâna viitoare România, pentru prima dată de la invazia Rusiei în Ucraina. Vizita liderului ucrainean este motivată de faptul că Bucureștiul este un mare susținător al Kievului atât din punct de vedere politic, cât și economic, iar peste jumătate din exporturile Ucrainei care folosesc coridoarele de solidaritate ale UE tranzitează România, mai scrie Politico./rlambru
(RADOR RADIO ROMANIA)
