Conflictele din Israel și Ucraina continuă să acapareze și azi atenția presei internaționale.
„Bilanțul victimelor atacului grupării Hamas a depășit pragul de 1.200 de decese”, informează BBC. Concomitent, „situația umanitară în Fâșia Gaza continuă să se înrăutățească pe fondul bombardamentelor israeliene pentru a cincea zi”. Totodată, „armata israeliană bombardează sudul Libanului, ca ripostă la proiectile lansate de peste frontieră” de „puternica mișcare libaneză Hezbollah”. Astfel, „în Israel cresc temerile cu privire la un posibil nou front în nordul țării”, mai menționează BBC. Pe plan politic, „s-a ajuns la un acord privind aducerea partidului de opoziție al lui Benny Gantz, Unitatea Națională, într-un guvern de urgență după câteva zile de negocieri, au anunțat premierul Benjamin Netanyahu și Gantz într-o declarație comună”, consemnează Times of Israel. Săptămânalul britanic The Economist consideră că armata israeliană e așteptată de un „război urban brutal” în Fâșia Gaza, întrucât „răsturnarea Hamasului de la putere s-ar putea să nu fie posibilă fără ocupație”. „În lunga sa carieră Netanyahu a fost prudent cu utilizarea forței armate, în ciuda retoricii lui războinice.” Fâșia Gaza a mai fost invadată de două ori: pentru 15 zile în 2009 și pentru 19 zile în 2014. Dar a treia invazie iminentă e „probabil să fie mai amplă, mai îndelungată și mai violentă”. Ziarul turc Hürriyet observă că „liderii americani şi europeni au lansat un apel Iranului sau oricărei terţe părţi să nu intervină în război”. Pe de altă parte, „ieri a atras atenţia faptul că liderul religios al Iranului s-a afișat alături de comandanţi ai armatei”. Revista americană Foreign Affairs apreciază că asistăm la „Sfârșitul strategiei de retragere a Americii din Orientul Mijlociu”: „Asaltul șocant al Hamas asupra Israelului a precipitat un început și un sfârșit în Orientul Mijlociu. Ce a început este următorul război. Ce s-a terminat e iluzia că SUA se pot extrage dintr-o regiune care domină agenda securității naționale americane de jumătate de secol.” Publicația spaniolă 20 Minutos detaliază situația delicată în care a fost pusă UE: „aceasta e considerată un partener al Israelului, dar și un sprijin important pentru palestinieni. După controversele din ultimele ore, Bruxelles-ul a asigurat că ajutoarele umanitare vor continua să sosească în Gaza și Cisiordania, dar în același timp se va face o revizuire a asistenței pentru dezvoltare”. Reacția altor puteri e redată de agenția Reuters. „Vladimir Putin a acuzat SUA că inflamează Orientul Mijlociu prin trimiterea unui grup naval în regiune” și a „calificat explozia de violență drept un exemplu viu al eșecului politicii SUA în Orientul Mijlociu”. În schimb, „China cere o încetare imediată a focului și acordarea de ajutor umanitar pentru poporul palestinian”.
Multe publicații se apleacă asupra dimensiunii morale a conflictului. Francezul Le Point: „ne vor bântui multă vreme masacrele comise în Israel de asasinii Hamas. Copii, bebeluși, bătrâni. Nu sunt victimele unui «conflict», ci țintele unei încercări de eradicare. Acesta nu este doar un război teritorial, cum sugerează unii, ci o operațiune de exterminare a evreilor. Un pogrom”. Ziarul belgian Le Vif comentează „Trauma israeliană și abisul palestinian”: „Liderii Hamas au conceput această operațiune, căreia i-au putut anticipa impactul traumatic pentru Israel și repercusiunile tragice pentru lume. După acest criteriu, comportamentul lor reiese din mantra nihilistă a adepților Statului Islamic, iar nu din strategia studiată a luptătorilor istorici ai cauzei palestiniene”. Cotidianul israelian Haaretz vorbește despre „o crimă abominabilă de război pentru care nu poate exista iertare”; „ochii noștri văd, dar inimile noastre refuză să creadă”. Cu toate acestea, îi îndeamnă pe israelieni „să-și păstreze umanitatea, chiar și atunci când sângele fierbe în ei”. Tragedia pare să fi reușit totodată să aducă la un consens publicații occidentale cu orientări dificil de împăcat. Progresistul The New York Times din SUA îndeamnă „stânga anti-Israel să se privească mai bine”: „Sâmbătă dimineață Hamas a omorât sute de oameni în Israel și a răpit alții pentru a-i servi drept scuturi umane. Duminică după-amiază în Manhattan un miting al grupurilor pro-palestiniene și de stânga celebra acea atrocitate. Am asistat la bucurie și jubilare, ca și cum echipa cuiva câștigase Cupa Mondială. Hamas tocmai comisese cel mai grav masacru împotriva evreilor de după Holocaust, iar mulțimea era euforică.” În Regatul Unit și conservatorul The Telegraph titrează: „Oroarea din Israel a devoalat în mod șocant eșecul multiculturalismului occidental”. Cu explicația: „Civilizația este la o răscruce. Într-o parte sunt progresiștii autoamăgiți aclamând ucigași în masă – în cealaltă, tot ce prețuim mai mult”.
„Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a sosit la sediul NATO de la Bruxelles”, unde „va participa pentru prima dată în persoană la o întâlnire în aşa-numitul format Ramstein pentru examinarea nevoilor armatei ucrainene”, transmite agenția ucraineană de presă RBC. El a declarat acolo „că viteza cu care sunt livrate sistemele de apărare antiaeriană către Ucraina și cantitatea acestora reprezintă o parte semnificativă a răspunsului la întrebarea «când se va încheia războiul împotriva agresiunii ruse»”. Comentariul portalului european Politico e că Zelenski a mers la reuniune pentru a-i transmite alianței NATO „Nu mă uita”. Alianța a asigurat însă cu această ocazie că e „capabilă să gestioneze concomitent crizele din Ucraina și Israel”. „Absolut, le putem face pe amândouă și le vom face pe amândouă”, a declarat secretarul american al apărării, Lloyd Austin. The Wall Street Journal semnalează un nou incident îngrijorător în Marea Baltică: „Finlanda și Estonia consideră că distrugerea unei conducte petroliere și a unui cablu de telecomunicații s-ar fi datorat unui sabotaj, incidentul sporind îngrijorările cu privire la siguranța infrastructurii de primă importanță din Europa”. Președintele Finlandei a declarat că defecțiunile par să fie rezultatul unor operațiuni externe, el precizând însă că incidentul nu are vreun impact asupra securității. Publicația elenă Euro2 Day informează că „Grecia, Bulgaria şi România semnează extinderea conductei pentru aprovizionarea Alianţei Nord-Atlantice cu combustibil”. Și ziarul bulgar Kapital observă cu prilejul aceluiași eveniment că „conflictele militare au transformat Europa de Sud-Est într-un centru geopolitic important și inițiază crearea de noi conexiuni de transport, energie și digitale”.
Vizita lui Zelenski în România continuă să producă ecouri. În Ucraina, Ukrinform titrează: „Zelenski, despre relațiile strategice dintre Ucraina şi România: «O nouă forță pentru întreaga regiune a Mării Negre»”, iar Evropeiska Pravda reține că „Zelenski a avut întâlniri cu mai mulţi demnitari români, cărora le-a mulţumit pentru sprijinul acordat Ucrainei”. Hír TV din Ungaria remarcă „sprijinul total” de care se va bucura Ucraina din partea României. Deși, „în acelaşi timp nu i s-a permis [lui Zelenski] să vorbească în parlament”. Ziarul francez Liberation publică un interviu cu istoricul Claudiu Degeratu, subliniind că vizita intervine pe fondul atacurilor Rusiei din Delta Dunării. În fine, The Financial Times explică „cum și-au reparat Ucraina și România relația tensionată pentru a deveni aliați”. „Zelenski a vizitat ieri România pentru a consolida o relație specială în curs de înflorire cu vecinul său de la Marea Neagră, relație călită în focul asaltului deplin pornit de Rusia împotriva Ucrainei.”
Andrei Suba, RADOR
