Presa internațională urmărește îndeaproape evoluția situației din Israel, la șase zile după atacul surpriză al Hamas care a zguduit această țară din Orientul Mijlociu. Evenimentele și informațiile se succed cu repeziciune, de la înregistrarea de noi atacuri și lovituri cu rachete din partea Hamas și Hezbollah la iminența unei invazii terestre în Fâșia Gaza. Cotidianul Haaretz anunță aprobarea de către Knesset a „cabinetului de urgență” din care fac parte premierul Netanyahu, liderul partidului Unitatea Națională, Benny Gantz, și ministrul apărării, Yoav Gallant, precum și a modificărilor legislative propuse pentru eficientizarea luptei împotriva terorismului. Unitatea națională în fața amenințării Hamas nu este însă fără fisuri: liderul opoziției, Yair Lapid, a refuzat să se alăture cabinetului de urgență, acuzând guvernul Netanyahu de „eșec impardonabil” pentru că nu a putut împiedica atacul de săptămâna trecută. Haaretz adaugă și că apar tot mai multe surse care confirmă faptul că autoritățile israeliene ar fi fost prevenite în legătură cu iminența unei lovituri teroriste, dar avertismentele au fost ignorate și nivelul de alertă nu a fost modificat. Premierul Netanyahu a negat în ultimele zile că ar fi primit astfel de informații, iar secretarul american al apărării, Lloyd Austin, citat de Washington Post, a declarat că Statele Unite și el personal nu au avut și nu au transmis informații despre pregătirea vreunei acțiuni teroriste. Tot Washington Post relatează și despre vizita-simbol a secretarului de stat Anthony Blinken la Tel Aviv, care a transmis semnalul că Statele Unite se află necondiționat alături de statul Israel. „Adresându-se poporului îndoliat, Blinken și-a invocat rădăcinile evreiești pentru a exprima durerea pe care o simte după cumplitele pierderi de vieți omenești din zonele atacate de teroriști. „Bunicul meu Maurice Blinken a fugit de pogromurile din Rusia. Tatăl meu vitreg, Samuel Pisar, a supraviețuit lagărelor de concentrare. Înțeleg așadar la nivel personal ecourile dureroase pe care le au masacrele în sufletul evreilor din Israel și de pretutindeni”, a spus înaltul oficial american, citat de Washington Post. Ziarul american adaugă că premierul israelian Benjamin Netanyahu și-a exprimat la rândul său recunoştinţa față de Blinken şi de poporul american pentru „sprijinul incredibil pentru Israel în războiul nostru împotriva barbarilor Hamas”.
Sub titlul „Erdogan schimbă strategia în politica externă”, cotidianul elen Kathimerini publică un comentariu referitor la atitudinea Ankarei în privința conflictului israeliano-palestinian. „Recep Tayyip Erdogan pare a încerca o schimbare de strategie în politica externă a Turciei, iar analiștii politici spun că guvernul turc „îngheață” demersurile de reapropiere de SUA și Israel, pe care le întreprinsese în ultimele luni, încercând să se proiecteze din nou drept protrector al lumii musulmane. În ultimul său discurs, Erdogan a condamnat forțele israeliene pentru atacurile din Gaza și a susținut că întreruperea apei și a electricității „nu este un război, ci un masacru”. Referindu-se la atacurile israeliene, președintele turc a spus că „acestea nu sunt reacții ale unui stat, ci ale unei organizații. Dacă Israelul nu se comportă ca un stat, ci ca o organizație, atunci ar trebui să știe că va fi tratat ca o organizație”. Kathimerini remarcă faptul că, după ce și-a ilustrat pe hartă propunerea de înființare a unui stat palestinian, Erdogan a susținut că, dacă acest lucru nu se va întâmpla, existența statului Israel va fi amenințată și că „episoadele izbucnite de sâmbăta trecută vor fi fără sfârșit și vor urma tragedii și mai rele!”
Situația este extrem de tensionată și în Europa. Marile cotidiene informează că în capitalele de pe Bătrânul Continent a crescut numărul demonstrațiilor pro-palestiniene și, într-o măsură îngrijorătoare, al actelor și manifestațiilor de antisemitism. După cum aflăm din Le Parisien, Franța este țara europeană care găzduiește cei mai mulți evrei și palestinieni pe teritoriul său, așadar riscul unor confruntări de stradă este unul ridicat. Pentru a preveni acest lucru, ministrul francez de interne a interzis joi orice miting în favoarea palestinienilor. La rândul său, șeful statului francez a ținut un discurs special la o oră de maximă de audiență, în care a exprimat solidaritatea Franței cu Israelul și a reamintit că în atacul Hamas s-au înregistrat mai multe victime, morți și răniți, cetățeni francezi, cel mai mare număr de după atentatul de la Nisa din 2016. „Emmanuel Macron le-a cerut francezilor să rămână uniți, pentru a transmite un mesaj de pace și de securitate pentru Orientul Mijlociu”, citim în Le Monde.
Articolul de fond apărut în The Guardian se referă la ultimele știri privind avarierea conductei de gaze dintre Finlanda și Estonia. La o conferință de presă desfășurată miercuri, la Helsinki, Risto Lohi, din partea Biroului finlandez de Investigații, a făcut următoarea declarație: „Există motive să suspectăm că defecțiunea s-a datorat unei forțe externe. Această forță pare să fi fost mecanică, și nu datorată vreunei explozii”. Date fiind speculațiile pe tema unui posibil sabotaj al Rusiei, șeful alianței Nord Atlantice a avertizat că, în cazul în care atacul ar fi dovedit, riposta va fi dură. Stoltenberg, a declarat că defecțiunile de la Balticconnector „reprezintă un atac la adresa infrastructurii NATO”, și dacă se va dovedi implicarea Moscovei, „fapta va primi o ripostă unită și hotărâtă din partea Alianței”. The Guardian mai scrie și că operatorii finlandezi și estonieni au afirmat că le vor trebui cel puțin cinci luni ca să repare conducta, asta însemnând că este puțin probabil ca aceasta să reintre în funcțiune mai devreme de aprilie 2024. Incidentul s-a petrecut la un an după o serie de explozii submarine care au aruncat în aer trei din cele patru conducte care formează sistemele Nord Stream 1 și Nord Stream 2, mai scrie publicația londoneză.
EURONEWS relatează la rândul său despre vizita la Bruxelles a președintelui Zelenski, unde acesta a primit promisiuni privind livrarea de avioane F-16 aparținând forțelor aeriene ale Belgiei. Livrarea s-ar putea face în 2025, în anumite condiții, după cum au precizat oficiali ai armatei. De asemenea, premierul belgian și-a anunțat intenția de a înființa un fond de 1,7 miliarde de euro pentru reconstrucția Ucrainei, finanțat prin impozitarea profiturilor obținute prin investirea activelor deținute de Rusia înghețate ca urmare a sancțiunilor UE. Un alt anunț important, după cum subliniază Euronews, este acela că țările occidentale sunt „foarte aproape” de a crea un sistem comun de identificare pentru a exclude de pe piață diamantele rusești. „Aceasta înseamnă că diamantele însângerate rusești nu vor mai putea finanța războiul Moscovei”, a declarat premierul belgian Alexander De Croo în timpul vizitei președintelui Volodimir Zelenski la Bruxelles. Euronews reamintește că pietrele prețioase sunt o sursă importantă de venit pentru Rusia: în 2021, cu un an înainte de lansarea invaziei asupra Ucrainei, țara a exportat diamante brute în valoare de aproximativ 4 miliarde de dolari, iar principala destinație a acestora a fost Belgia, care găzduiește un centru comercial cu aproape 500 de ani de istorie, la Anvers, placă turnantă a comerțului mondial cu pietre prețioase. /RADOR RADIO ROMANIA//rlambru/ctuluc
. /RADOR RADIO ROMANIA//rlambru
