Criza din Gaza se adâncește, în timp ce Israelul promite o ”victorie totală” împotriva Hamas, titrează Washington Post. ”Responsabilitatea noastră este să intrăm în Gaza și să distrugem Hamas, inclusiv fiecare comandant și fiecare agent al său”, a subliniat șeful armatei israeliene, citat de Haaretz. Potrivit New York Times, ofensiva în Gaza ar urma să fie cea mai mare operațiune militară la sol a Israelului de după invadarea Libanului în 2006. Însă operațiunea riscă să implice Israelul în multe luni de lupte urbane sângeroase, atât la sol, cât și în tuneluri subterane, presupunând confruntări pe o fâșie îngustă de teren, dens populată. În plus, oficialii israelieni au avertizat că Hamas ar putea ucide ostatici israelieni, ar putea folosi palestinieni necombatanți ca scuturi umane și ar putea împânzi terenul cu tot felul de capcane, mai scrie New York Times. Între timp, criza umanitară se adâncește, după cum constată Wall Street Journal, preluând avertismentele ONU cu privire la riscurile pentru populația civilă palestiniană din cauza lipsei apei potabile și a combustibilului pentru spitale. ”O catastrofă umanitară fără precedent” titrează și The Guardian, citând un reprezentant al agenției ONU pentru asistența refugiaților palestinieni, care acuză că ”Νiciun strop de apă, nici un bob de grâu, nici un litru de combustibil nu a fost permis să ajungă în Fâșia Gaza în ultimele opt zile./…/ În fapt, Gaza a fost strangulată și se pare că dreptul războiului a pierdut orice urmă de umanitate”. Duminică, Israelul a anunțat reluarea furnizării apei pentru partea de sud a Fâșiei Gaza, după cum transmite The Jerusalem Post, amintind că întreruperea alimentării cu apă a enclavei palestiniene a fost criticată de comunitatea internațională. Pe de altă parte, Crucea Roșie cere Hamas să acorde acces imediat la cei peste 150 de israelieni răpiți și ținuți ostatici în Gaza, printre care se află și bebeluși, copii, femei și persoane în vârstă, scrie The Times of Israel.
Jerusalem Post avertizează cu privire la creșterea amenințărilor la granița de nord a Israelului, unde zilnic au loc confruntări inițiate de grupări libaneze și siriene sprijinite de Iran. De altfel, duminică, Iranul a amenințat în mod direct Israelul, spunând că o ofensivă israeliană la sol în Fâșia Gaza ar putea escalada conflicte în alte părți ale Orientului Mijlociu. ”Nimeni nu poate garanta menținerea situației sub control și neextinderea conflictului”, a avertizat ministrul iranian de externe după o întâlnire cu emirul Qatarului, potrivit The Times of Israel. Teama de propagare a conflictului în regiunea mai largă a dus la o cursă diplomatică la nivel internațional pentru detensionarea crizei din Gaza, remarcă New York Times. Secretarul de stat american, Antony Blinken, se află de vineri într-un turneu în șase capitale din Orientul Mijlociu, pentru a coaliza o presiune asupra Hamas, după lansarea atacului brutal asupra Israelului, notează Daily Mail. Duminică, Blinken a dat asigurări, potrivit Reuters, că statele arabe pe care le-a vizitat nu doresc propagarea confruntării dintre Hamas și Israel în regiune.
În Polonia, duminică au avut loc, ”cele mai importante” alegeri de după căderea comunismului, cum le caracterizează cotidianul francez Le Point, explicând că acest scrutin este considerat crucial pentru viitorul legăturilor acestei țări cu Uniunea Europeană și cu Ucraina vecină. Actualul partid de guvernământ, PiS, aflat la putere de opt ani, este acuzat că periclitează normele democratice ale țării. Concret, PiS a transformat televiziunea publică în aparat de propagandă al guvernului, a restricționat dreptul la avort și s-a pronunțat împotriva comunității LGBT și împotriva migranților și a refugiaților. Totodată, partidul a făcut ca Polonia să intre în conflict cu Bruxelles-ul în privința statului de drept, ceea ce a dus la înghețarea a zeci de milioane de euro din fondurile europene, detaliază The Guardian. De altfel, după cum remarcă Le Point, campania electorală a PiS s-a concentrat asupra personalității liderului opoziției, Donald Tusk, fost premier și fost președinte al Consiliului European, pe care l-a acuzat că este ”un măscărici al străinătății care caută să distrugă Polonia din ordinul Germaniei sau al Rusiei”. La rândul lui, Tusk a calificat alegerile drept ”o ultimă șansă de a-i opri pe cei de la PiS să distrugă iremediabil democrația poloneză”, mai scrie cotidianul francez. Conform exit poll-urilor, actualul partid de guvernământ a câștigat prima poziție, dar e improbabil să formeze o majoritate parlamentară, constată ABC News. Cele trei partide de opoziție par să fi obținut împreună ”o victorie solidă”, iar dacă rezultatele exit poll-urilor se confirmă ar însemna o ”înfrângere uluitoare” pentru PiS, notează Politico.
În privința României, reținem un titlu din ziarul ungar Nepszava: ”România a devansat oficial Ungaria în ceea ce priveşte PIB-ul pe cap de locuitor”. ”Deşi în ultimii nouă ani Ungaria a ajuns în mod constant la media de dezvoltare a UE, economia românească a arătat o rată de convergență mult mai rapidă. Dacă în 2013 era încă la 54,6%, în 2022, conform datelor revizuite, România s-a apropiat de 77%, adică a realizat o îmbunătățire de 22,1 puncte procentuale, ceea ce este de 2,5 ori decât rata Ungariei”, detaliază Nepszava. Ziarul ungar mai scrie că: ”în 2022, recuperarea României a fost și mai dinamică față de 2021: economia românească a recuperat un dezavantaj de 2,9 puncte procentuale, în timp ce economia ungară a avut o recuperare de doar 1,8 puncte procentuale față de media UE”. Astfel, Eurostat a confirmat prin cele mai recente date publicate că PIB-ul pe cap de locuitor în Ungaria (calculat la paritatea puterii de cumpărare) a fost de 76,6 % faţă de media UE, în timp ce în România acest raport a fost de 76,7%. Cu alte cuvinte, a devenit oficial că România a devansat Ungaria pe baza celui mai cunoscut indicator de dezvoltare, conchide Nepszava.
Carolina Ciulu, RADOR RADIO ROMÂNIA
