Războiul din vecinătatea României, dar și cel izbucnit în urmă cu 12 zile între Israel și Hamas sunt principalele teme ale presei internaționale, care reușește însă să aloce spații și celor mai recente evoluții de pe agenda politică.
Ucraina folosește pentru prima dată rachete americane ATACMS cu rază lungă de acțiune, notează le Point. „Livrarea acestor rachete nu a fost niciodată anunțată oficial, dar iată că sunt deja în acțiune. Pentru prima dată de la începutul conflictului, forțele armate ucrainene au folosit rachete de suprafață ATACMS, furnizate de Statele Unite, pentru a lovi o bază rusă din Berdiansk, pe țărmul Mării Azov. Deși livrarea lor a fost menționată încă din septembrie, nicio declarație oficială americană nu confirmă transferul. Ultimul pachet de ajutor militar anunțat de Washington nu menționează livrarea acestor ATACMS”. Potrivit The Wall Street Journal, raza de acțiune a rachetelor recent furnizate este de „aproximativ 160 de kilometri”, ceea ce sugerează că Washingtonul nu a furnizat cea mai recentă versiune a ATACMS. Cele mai noi versiuni ale acestor rachete pot lovi o țintă de până la 300 de kilometri distanță. Dar posibilitatea ca Ucraina să lovească în interiorul Rusiei folosind arme americane a îngrijorat Casa Albă. În semn de precauție, doar „un număr mic de rachete au fost trimise în secret în Ucraina”, potrivit TheWall Street Journal. „Acest lucru crește capacitatea Ucrainei de a lovi departe în spatele liniei frontului, similar cu atacul efectuat asupra portului Sevastopol la sfârșitul lunii septembrie. În arsenalul său, armata ucraineană are deja rachete sol-sol cu rază lungă de acțiune: Storm Shadows, furnizate de Marea Britanie, și Scalps, livrate de Franța în iulie”.
Lupte importante se dau în estul Ucrainei, la Avdiivka, unde ambele părți susțin că înregistrează progrese, scrie La Libre Belgique. Kievul estimează că forțele sale avansează, dar că progresul este lent, deoarece „Occidentul ezită excesiv de mult să livreze armele de care țara are nevoie”. În plus, armata rusă și-a lansat propriile ofensive spre Kupiansk (nord-est) și din 10 octombrie către orașul Avdiivka. „Trupele ruse caută să încercuiască orașul industrial Avdiivka cu prețul unor pierderi grele. În paralel, Rusia continuă bombardamentele de noapte asupra zonelor urbane ucrainene. Kievul se așteaptă ca această campanie să se agraveze, ca iarna trecută, când armata rusă a bombardat infrastructura energetică a țării pentru a cufunda populația în întuneric și frig”.
România și Ucraina își vor consolida relațiile în multiple domenii, a anunțat premierul Marcel Ciolacu, aflat într-o vizită la Kiev. Potrivit agenției Ukrinform, premierul român a declarat că „România va continua să sprijine Ucraina politic și practic până la victoria finală și restabilirea completă a integrității teritoriale. În același timp, România va fi alături de Ucraina în procesul de reconstrucție, precum și de integrare europeană și euroatlantică”. „Mai mult decât atât, în viitorul apropiat, alți miniștri din Guvernul României vor veni la Kiev, pentru a semna alte documente bilaterale, care ne vor consolida cooperarea”. Totodată, Marcel Ciolacu a anunțat că guvernele Ucrainei și României au decis nerecunoașterea limbii moldovenești, urmând ca limba oficială pentru comunitatea românească să fie doar româna. „Știu că mai trebuie să se facă niște pași legislativi, inclusiv necesitatea de a informa Consiliul European în acest sens, dar, împreună, am căzut de acord astăzi asupra acestui lucru. Această decizie a fost luată astăzi”. „Cred că invenția Federației Ruse a fost ștearsă prin această decizie a guvernului ucrainean” – a adăugat șeful executivului român.
Urmărind evoluțiile legate de conflictul dintre Israel și Hamas, publicația turcă Yeni Șafak se întreabă dacă „Sprijinul lui Biden pentru Israel este condiționat sau necondiționat?”, în contextul vizitei făcute de liderul american în Israel. „Nu ne va uimi dacă vizita președintelui Biden în Israel este, pe de o parte, pentru a reitera sprijinul „necondiționat”, iar pe de altă parte, pentru a anunța anumite condiții mascate în legătură cu operațiunea din Fâșia Gaza. Administrația Biden, care imediat după atacul Hamas a trimis în regiune un portavion pentru a-și arăta susținerea față de Israel, a fost nevoită să avertizeze Israelul față de operațiunea din Fâșia Gaza pentru că nu a lăsat nicio opțiune civililor. Protestele din marile orașe din Statele Unite au reflectat reacția opiniei publice mondiale față de operațiunile Israelului în Fâșia Gaza. Este clar că amânarea de către Israel a lansării operațiunii terestre în Fâșia Gaza are motive tactice și strategice, dar și presiunea exercitată de SUA a fost eficientă. Posibilitatea ca armata israeliană să înregistreze pierderi importante în Fâșia Gaza și să rămână timp îndelungat blocată acolo nu este prea îndepărtată. În cazul în care își intensifică energia în această regiune, s-ar putea ca Hezbollah să deschidă un al doilea front din nord, iar Israelul ar putea avea nevoie de sprijin militar direct din partea Statelor Unite. Intrarea în război și cu Hezbollah, în timp ce este ocupat cu operațiunile din Fâșia Gaza, ar putea depăși capacitatea Israelului. Un conflict regional, care ar include Hezbollahul și, în cele din urmă, și Iranul, ar reprezenta un scenariu de coșmar pentru Biden, care intră în anul alegerilor”, punctează Yeni Șafak.
Numeroase reacții internaționale au apărut după ce sute de persoane au fost ucise în bombardarea Spitalului Ahli Arab din Gaza, în a unsprezecea zi a războiului declanșat de atacul Hamas asupra Israelului, notează Le Figaro. „Statul israelian și organizația teroristă susțin că nu se află în spatele acestei lovituri și se învinovățesc reciproc. Președintele american a declarat că a vorbit imediat după ce a auzit ştirea cu premierul israelian, Benjamin Netanyahu. El a mai spus că este „indignat și profund întristat de explozie” și de „pierderile teribile care au rezultat”. Șeful statului american urma să participe la o întâlnire cvadripartită cu liderii Iordaniei, Egiptului și Autorității Palestiniene. Acesta din urmă a fost amânat sine die și va avea loc „când se va lua decizia de a opri războiul și de a pune capăt acestor masacre”, a declarat șeful diplomației iordaniene. Rusia a numit lovitura o „crimă” și un „act de dezumanizare”, relatează Ministerul Afacerilor Externe, citat de agenția de presă RIA. Ministerul rus de Externe îndeamnă statul israelian să furnizeze imagini prin satelit pentru a demonstra că nu a fost în spatele atacului. Șeful ONU, Antonio Guterres, s-a declarat „oripilat” de uciderea a sute de civili palestinieni într-o lovitură asupra spitalului, pe care l-a „condamnat-o ferm”, dar fără a atribui cuiva răspunderea. Atât Franța, cât și Germania s-au declarat, de asemenea, îngrozite de această lovitură, dar nu au dorit, în acest stadiu, să denunțe clar un vinovat. Pe de altă parte, Le Figaro reține că „Multe țări din Orientul Apropiat și Mijlociu au incriminat direct Israelul”. Președintele iranian, Ebrahim Raissi, a decretat miercuri, 18 octombrie, o zi de „doliu public” și a prezis că acest atac se va întoarce împotriva statului israelian și a aliatului său american. Arabia Saudită, care se afla în proces de normalizare a relațiilor cu Israelul înainte de începerea conflictului, a denunțat, la rândul său, o „încălcare a tuturor legilor și normelor internaționale”, denunțând continuarea de către statul israelian a „atacurilor împotriva civililor”. Premierul irakian, Mohamed Chia al-Soudani, a decretat trei zile de doliu în țară înainte de a solicita într-un comunicat o „rezoluție imediată și urgentă” din partea Consiliului de Securitate al ONU pentru a pune capăt „agresiunii”. Președintele turc Recep Tayyip Erdoğan, citat de ziarul Sabah, a cerut să se pună capăt ”acestei brutalități fără precedent din Gaza”, acuzând Israelul că a ”lovit un spital ce adăpostea femei, copii și civili nevinovați”.
„UE caută unitate în fața ofensivei israeliene”, titrează publicația spaniolă La Razon. „Cei 27 au analizat situația din Orientul Mijlociu și au convenit asupra unui plan de coordonare a pozițiilor și de a nu cădea pradă contradicțiilor din aceste zile, care includ eforturile privind livrarea ajutorului umanitar pentru populația civilă palestiniană, colaborarea cu aliații internaționali pentru a evita extinderea conflictului, stabilirea unui parteneriat cu Egiptul pentru a face față fluxurilor migratorii care se profilează și o mai bună coordonare a serviciilor secrete în fața unei posibile polarizări a societăților europene. Marea întrebare este dacă Uniunea Europeană va putea să-și depășească diferențele și să devină un actor relevant în acest conflict ale cărui ramificații se pot extinde asupra întregii regiuni.
(Florin Matei, Agenția de Presă RADOR)
