”Granița dintre Israel și Liban a luat foc”, avertizează corespondentul Al Jazeera, în timp ce The Jerusalem Post relatează că forțele de securitate israeliene lovesc ținte din sudul Libanului, după ce Hezbollah a tras peste 30 de rachete asupra Israelului. De teama extinderii conflictului, Statele Unite, Marea Britanie și Germania și-au îndemnat cetățenii să părăsească urgent Libanul, scrie Financial Times. Pe de altă parte, potrivit Stars and Stripes, o navă militară americană din Marea Roșie a interceptat trei rachete trase din Yemen care s-ar fi putut îndrepta spre Israel. Revista militară mai notează și că pentru a doua zi la rând au fost semnalate atacuri cu drone asupra trupelor americane aflate în Orientul Mijlociu. The Times of Israel anunță că ”în curând” va fi declanșată și ofensiva terestră în Gaza, care va fi de ”dificilă, de lungă durată și intensă”, după cum avertizează oficiali israelieni de top.
Criza din Orientul Mijlociu, care poate duce la o escaladare a violenței în regiune, amenință să aibă un impact puternic și asupra securității externe și interne a UE, avertizează El Pais, notând totodată că președinția spaniolă a activat mecanismul de criză al Uniunii. Este o procedură extraordinară pentru culegerea de informații importante de la statele membre, instituțiile europene și alți parteneri cheie cu scopul unei coordonări rapide a deciziilor politice, explică El Pais. Uniunea Europeană caută răspunsuri la provocările de securitate în creștere din cauza războiului dintre Israel și Hamas care generează noi îngrijorări, observă ABC News, enumerând printre măsuri înăsprirea legii expulzării migranților cu probleme și întărirea controalelor la frontieră. ”Conflictul din Orientul Mijlociu trezeşte lupii singuratici”, constată cotidianul spaniol ABC, detaliind că apelurile Hamas pentru lupta globală sunt exploatate de un „jihad virtual” în care sunt detectați din ce în ce mai mulți teroriști cu dezechilibre psihice. Atacurile comise în ultimele zile în Europa de două persoane izolate, fără nicio structură de suport și cu internetul ca focar de radicalizare, evidențiază una dintre marile probleme de securitate ale Occidentului: lupii singuratici. Acest jihad nestructurat este capabil să acționeze în afara radarului forțelor de securitate, găsind în spațiul cibernetic tot ce îi trebuie pentru a declanșa violența, de la justificări până la antrenament, iar cauza palestiniană este unul dintre marii catalizatori ai acestei comunități”, mai explică ziarul spaniol.
Pe de altă parte, atacurile și alertele teroriste repetate din multe orașe europene au determinat 11 state, printre care Italia, Slovenia, Austria, Germania, Franța, Cehia, Polonia și Slovacia, să reinstaureze controalele la frontieră, suspendând libera circulație prevăzută de Tratatul Schengen, transmite Rai News. Agenția italiană preia asigurările Sloveniei cum că ”măsurile sunt temporare și prietenoase” pentru cetățeni. În ciuda acestei situații, președinția spaniolă a Consiliului UE rămâne favorabilă extinderii spațiului Schengen și, potrivit Euronews, intenționează să supună din nou la vot aderarea Românei și Bulgariei la zona de liberă circulație. „Sperăm ca, în cursul ultimei reuniuni a Consiliului JAI sub președinția Spaniei, programată în decembrie, acest obiectiv să devină o realitate”, a declarat, joi dimineață, Fernando Grande-Marlaska, ministrul interimar de interne al Spaniei, citat de Euronews. El a subliniat chiar că, pentru președinția spaniolă, aderarea României și Bulgariei la Schengen este o „prioritate”. Bulgaria şi România au făcut progrese semnificative în implementarea proiectelor-pilot privind procedurile rapide de acordare a azilului şi de returnare a migranţilor sosiţi ilegal în UE, transmite site-ul bulgar BNR, în timp ce 24Chasa titrează: ”Comisia Europeană a lăudat Bulgaria și România pentru evoluția bună în privința pazei granițelor externe ale UE”. Publicația bulgară subliniază că în șase luni de la începerea implementării proiectelor pilot, cele două țări au obținut rezultate bune în gestionarea frontierelor, în strânsă cooperare cu statele vecine. 24Chasa mai scrie și că în luna iunie, Comisia Europeană a decis să aloce fonduri suplimentare pentru a îmbunătăți capacitatea Bulgariei și României de a monitoriza frontierele externe.
La nivelul colaborărilor regionale, ”România a semnat un acord cu Ucraina în privința unui coridor de solidaritate”, titrează Euractiv, detaliind că aflat miercuri în vizită la Kiev, premierul român Marcel Ciolacu a declarat că până la sfârșitul anului 2023, România își va dubla capacitatea de tranzit pentru cerealele din Ucraina. Pe de altă parte, Ucraina nu va mai recunoaște aşa-numita limbă moldovenească, urmând ca limba oficială pentru comunitatea românească din Ucraina să fie doar româna, informează Ukrinform. Atentă la această evoluție, presa rusă urmărește reacțiile unor politicieni de la Chișinău. ”Maia Sandu i-a mulțumit lui Zelenski pentru renunţarea la limba moldovenească”, vorbind despre „un pas important care întărește unitatea țărilor noastre” notează Gazeta. La polul opus, fostul președinte prorus al Republicii Moldova, Igor Dodon, a criticat pentru agenția Tass decizia Kievului, spunând că ”este regretabil faptul că vecinii noștri ucraineni au cedat totuși presiunilor și au renunţat la identitatea moldovenilor care trăiesc în Ucraina”. Dodon acuză chiar o ”necunoaștere a istoriei”, susținând că ”limba moldovenească și statul moldovean” au o vechime de ”peste 650 de ani”.
(Carolina Ciulu)
