Suedia este cu un pas mai aproape de aderarea la NATO, după ce președintele turc Recep Tayyip Erdogan a înaintat Parlamentului țării sale, spre ratificare, un protocol pentru admiterea Stockholmului în NATO, informează ABC News. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, și prim-ministrul suedez Ulf Kristersson au salutat demersul Ankarei, notează Associated Press. NATO consideră că admiterea Finlandei și a Suediei consolidează flancul nordic al Alianței în fața Rusiei, într-un moment în care agresiunea rusă împotriva Ucrainei continuă, precizează Hurriyet.
Pe fondul conflictului din Gaza, președintele francez Emmanuel Macron se deplasează marți la Tel Aviv, pentru a se întâlni cu premierul israelian Benjamin Netanyahu, a anunțat Palatul Elysée, citează Le Figaro, amintind că președintele american Joe Biden, cancelarul german Olaf Scholz, premierul britanic Rishi Sunak și șefa guvernului italian, Giorgia Meloni, au vizitat deja Israelul. Emmanuel Macron a subliniat că merge în Orientul Mijlociu pentru a „obține elemente utile” pentru regiune, menționând între acestea „securitatea Israelului”, „lupta împotriva grupărilor teroriste”, neescaladarea conflictului și reluarea unui „proces politic” către o soluție cu două state, israelian și palestinian, consemnează Le Figaro. Tema unui posibil armistițiu ar trebui să fie abordată în cadrul întâlnirii dintre Emmanuel Macron și Benjamin Netanyahu, opinează Les Echos. Între timp, Israelul anunță o nouă fază a ofensivei militare în Gaza, cu multiplicarea atacurilor pentru a anihila Hamas, scrie Euronews. În același timp, potrivit The New York Times, Casa Albă cere Israelului să amâne ofensiva terestră, pentru a facilita eliberarea ostaticilor și accesul la ajutoarele umanitare. Cu 120.000 de israelieni evacuați din casele lor, Israelul se confruntă cu cea mai mare provocare de la războiul din 1973, constată El Mundo și atenționează că fronturile din Siria, o piesă fundamentală în cercul conceput de Garda Revoluționară iraniană în jurul Israelului, din Irak, unde mai multe miliții pro-iraniene au dezvăluit că sunt în contact cu Hamas și promit că nu vor sta cu braţele încrucişate dacă războiul va continua, sau din Yemen, a cărui posibilă participare la conflict este unul dintre motivele întăririi militare americane în regiune, se pot activa odată cu fitilul aprins de masiva ofensivă militară israeliană împotriva Hamas. În plus, în ultimele zile, granița israeliano-libaneză a fost scena unei „escaladări periculoase”, notează The Wall Street Journal. La granița dintre Israel și Liban, „catastrofa ar fi mare dacă ar izbucni un război”, avertizează cotidianul libanez francofon L’Orient-Le Jour. În context, secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, a anunțat trimiterea de sisteme suplimentare de apărare aeriană în Orientul Mijlociu, o decizie ce scoate în evidență temerile existente peste Atlantic cu privire la o potențială extindere a conflictului, subliniază Courrier International. Aceste măsuri constau în desfășurarea unui portavion suplimentar, care era deja în Marea Mediterană, punerea în alertă a unor trupe suplimentare, dar mai ales trimiterea unui sistem de apărare antirachetă de mare altitudine (THAAD), precum și a unor baterii suplimentare de rachete Patriot către Orientul Mijlociu, precizează Newsweek.
Va aprinde războiul din Gaza fitilul în Orientul Mijlociu? întreabă Foreign Affairs și răspunde: amplificarea violenței ar putea plasa Israelul și Iranul pe un curs de coliziune. Liderii de la Teheran ar putea vedea războiul Israel-Hamas ca pe o oportunitate de a degrada capacitățile israeliene prin atacuri ale aliaților lor din Liban sau din Siria sau de a încuraja reluarea atacurilor milițiilor asupra forțelor americane din Irak și din Siria, analizează revista americană, atenționând că un război între Israel și Iran ar putea destabiliza regiunea, ar perturba piețele globale, ar provoca daune masive civililor și ar putea chiar determina Iranul să își utilizeze capacitățile nucleare. Totuși, Teheranul s-ar putea aștepta ca partenerii săi mari puteri să rămână în afara conflictului, Rusia putând chiar saluta instabilitatea crescută din Orientul Mijlociu, considerând că războiul este o distragere a atenției de la ravagiile sale din Ucraina, crede Foreign Affairs. Însă este mai puțin probabil ca Beijingul să accepte mișcări iraniene care să ducă la o instabilitate regională suplimentară, având în vedere interesul său de a menține un flux constant de petrol din Orientul Mijlociu către China. Dar, de asemenea, este puțin probabil să acționeze în sensul unei dezaprobări, mai ales dacă acțiunile Iranului ar slăbi poziția Statelor Unite, comentează Foreign Affairs. În schimb, Japonia încearcă să nu supere pe nimeni, în contextul conflictului israeliano-palestinian, titrează Courrier International. Pentru Japonia, care deține anul acesta președinția rotativă a G7, acest conflict este un adevărat test diplomatic de a jongla între a păstra distanța necesară față de Israel, a nu jigni țările arabe, și nevoia de a nu-și înfuria aliații occidentali, în primul rând Statele Unite, explică ziarul francez. Aliat apropiat al Washingtonului, Tokyo a adoptat întotdeauna o linie independentă, mai ales că 90% din petrolul importat în Japonia provine din țările din Golf”, amintește ziarul economic japonez Nihon Keizai Shimbun.
Cum ar putea afecta războiul Israel-Hamas lupta Ucrainei împotriva Rusiei? întreabă Stratfor. Războiul Israel-Hamas, în special dacă ar continua până în 2024 sau s-ar transforma într-un război regional, ar reduce probabil capacitatea Ucrainei de a rezista în fața invaziei ruse, prin creșterea competiției pentru finanțare și pentru sisteme de arme cheie în Occident și în special în Statele Unite, caz în care Kievul ar fi nevoit să adopte o strategie mai pasivă, pentru a-și păstra resursele pe termen lung, analizează Stratfor. Totuși, într-un discurs din 19 octombrie, menit să reunească sprijinul Congresului și al publicului pentru abordarea sa față de conflictele în curs din Israel și din Ucraina, președintele american Joe Biden a susținut că o reducere a sprijinului pentru oricare dintre aceste țări ar fi mult mai periculoasă și mai costisitoare pentru Statele Unite, pe termen lung, reține Stratfor. Biden a anunțat trimiterea unei „cereri urgente de buget” Congresului, referindu-se la un proiect vizând 100 de miliarde de dolari, incluzând aproximativ 60 de miliarde de dolari pentru Ucraina și aproximativ 10 miliarde de dolari pentru Israel, detaliază Stratfor.
(Cristina Zaharia, RADOR)
