Din nefericire, prima pagină a ziarelor nu este ocupată de niște dispute politice mai mult sau mai puțin aprinse, ci de război. Războiul din Ucraina și, mai recent, războiul izbucnit în Orientul Mijlociu, între armata israeliană și militanții organizației palestiniene Hamas sunt cele două evenimente aflate în prim-planul presei internaționale.
În ziarul israelian Ha’aretz, două titluri atrag atenția: „Israelul îl critică pe secretarul general al ONU, care ar fi spus că atacurile Hamas nu ar fi pornit din nimic”. Ziarul îl citează pe Avigdor Lieberman, un parlamentar fost ministru de finanțe de orgine basarabeană, care afirmă: „Secretarul general al ONU ar trebui ca, în loc să spună prostii, să învețe istorie”. Și tot Ha’aretz, citează o bunică israeliană, eliberată ieri de militanții Hamas: „Am trecut prin iad”, spune ea. Potrivit ziarului israelian The Jerusalem Post, „premierul Benjamin Netanyahu s-a adresat soldaților israelieni, spunându-le scurt: ‚Avem un singur obiectiv – să distrugem Hamas’”. Și din același ziar, mai aflăm că „teroriștilor Hamas li s-ar fi spus că oricine aduce un ostatic, primește 10000 de dolari”.
Inutil să mai spunem că arena internațională se arată extrem de preocupată de situația din Israel. Astfel, presa franceză comentează pe larg vizita de ieri (24 octombrie), pe care președintele Franței, Emmanuel Macron, a efectuat-o în Israel. Cotidianul Le Monde notează că, „în urma întrevederii avute cu premierul israelian, Benjamin Netanyahu, președintele Macron a declarat că Franța este alături de Israel, dar a subliniat și necesitatea unei relansări decisive a tratativelor politice cu palestinienii”. În opinia unu alt ziar francez, Le Figaro, „propunerea președintelui Macron legată de o coaliție împotriva Hamas are puține șanse de reușită”. Și tot în Le Figaro, Jean-Luc Mélenchon, fost parlamentar, devenit fondator al partidului Franța Nesupusă, critică ideea unei coaliții împotriva militanților Hamas. “E o propunere extrem de hazardată”, afirmă el. Apoi, ziarul Liberation citează un analist care crede că „Macron face un soi de acrobație, respectiv, să-i susțină pe israelieni, dar să încerce totodată să le mai potolească furia”.
În privința Ucrainei, un articol din ziarul moscovit Pravda are un titlu alarmant: „Rușii doresc anexarea Odesei și a încă unei treimi din Ucraina”. Potrivit acestui ziar, „un recent sondaj demonstrează că procentul rușilor care ar dori ca diverse regiuni din Ucraina să revină Rusiei se situează între 79% și 88%, în vreme ce Zaporijia, tot o provincie ucraineană în dispută, ar fi dorită de 91% dintre persoanele chestionate”.
În sfârșit, revenind în Uniunea Europeană, nu putem ocoli Polonia, care, după recentele alegeri, se menține în atenția presei întrucât formarea unui nou guvern rămâne o mare dilemă. Ziarul britanic The Guardian afirmă că „o alianță a opoziției se declară gata să formeze un nou guvern, cu Donald Tusk în calitate de premier”. Același ziar subliniază că „partidele din alianță i-au cerut președintelui Andrzej Duda să nu mai tergiverseze procesul încercând să ofere o nouă șansă fostului partid de guvernământ, Lege și Dreptate”.
Pe marginea aceluiași subiect, revista americană Foreign Policy se arată optimistă, titrând: „Nu există cale de întoarcere spre o Polonie aproape populistă”. Citându-l însă pe putătorul de cuvânt al partidului Lege și Dreptate (PiS), ziarul polonez Gazeta Wyborcza titrează: „Mingea e încă în joc și nimic nu e sigur”. Deși, un alt ziar polonez, Rzeczpospolita, afirmă că, potrivit unui sondaj, „muiți se întreabă chiar dacă Jaroslaw Kaczynski ar mai trebui să rămână președintele PiS, fostul partid de guvernământ, iar răspunsul majoritar este ‘nu’”.
(Alexandru Danga, Agenția de presă RADOR)
