TVR Cultural, TVR Internațional și TVR Moldova invită telespectatorii în noaptea de sâmbătă, 4 spre 5 noiembrie, de la ora 19.00, la un maraton cinematografic alături de cele mai reprezentative creaţii semnate de regretatul regizor.
În luna noiembrie, „Noaptea Albă a Filmului Românesc” aduce un omagiu unuia dintre cei mai apreciaţi cineaşti români: regizorul Lucian Pintilie, de la a cărui naştere se împlinesc în această lună 90 de ani. TVR Cultural, TVR Internațional și TVR Moldova invită telespectatorii în noaptea de sâmbătă, 4 spre 5 noiembrie, de la ora 19.00, la un maraton cinematografic alături de cele mai reprezentative creaţii semnate de regretatul regizor.
„Noaptea Albă” va debuta cu un interviu-portret al lui Lucian Pintilie, realizat de producătoarea Claudia Nedelcu Duca. Considerat mentor pentru mulţi dintre cineaştii români, Lucian Pintilie a regizat lungmetraje și piese de teatru atât în cultura română, cât și în cea internaţională şi şi-a pus amprenta asupra Noului Val Românesc în cinematografie. Au trecut cinci ani de când s-a stins din viaţă, dar realizările sale rămân mărturie în istoria cinematografiei. Dintre acestea, pe primul loc în topul criticilor de film din România se află lungmetrajul „Reconstituirea”, considerat a fi cel mai bun film românesc din toate timpurile.
Regizorul Corneliu Porumboiu numea întâlnirea cu Lucian Pintilie „esenţială”, iar Cristi Puiu mărturisea că, „pentru o bună bucată de vreme, a fost o confirmare importantă a faptului că se poate face film în România”. Producţiile sale au marcat şi marii actori: Victor Rebengiuc, Mariana Mihuţ, George Mihăiţă, Vladimir Găitan, Maia Morgenstern, Dorina Chiriac sau Kristin Scott Thomas.
Coleg de facultate şi prieten, Victor Rebengiuc povestește, în interviul acordat TVR: „Pentru mine, Pintilie și colegii lui de generație au fost niște universități pe care le-am absolvit. Din momentul din care au dispărut din peisajul teatral românesc, am simțit că stau, bat pasul pe loc”.
Dorina Chiriac: „Era și un Puck. Pur și simplu, se distra făcând lucruri precum Puck, provoca, făcea asta ca să se amuze și ca să creeze spectacol, ca să tulbure, se lăsa cu râs întotdeauna. Avea ceva în el, dincolo de această uriașă durere cu care se uita la viață, nu doar la România, avea în el un copil care desface un organism viu ca să vadă cum funcționează”.
Maia Morgenstern: „Știa exact câte secunde trebuie să dureze fiecare secvență. Îți oferea argumentele logice și psihologice, toate uneltele de care aveai ai nevoie, ca actor. Pentru mine, statutul de actriță, dacă n-a fost schimbat, în orice caz, a fost modificat, am devenit conștientă de statutul de actor, actriță, artist. Mi-am asumat drepturile mele de artist: să întreb, să înțeleg, să nu fiu folosit doar așa că dă bine”.
Florin Călinescu: „După ce ne-am cunoscut, mi-am dat seama că și începuturile lui, și exilul, și revenirea nu au făcut parte decât din traseul unui artist român care s-a adăpat, ca și Kusturica, din Balcanii ăștia, din românismul ăsta. El a vrut așa, cu o sălbăticie și cu o profunzime ardentă, să recupereze anii. El ar fi vrut să trăiască în România tot timpul și să facă teatru și film pe aceste subiecte”.
George Mihăiță: „Eu am acasă DVD-urile cu filmele lui într-o casetă cu figura lui. Eu mă închin la o icoană și după aia la Lucian Pintilie. Asta e Lucian pentru mine, icoană”.
Regizorul Lucian Pintilie s-a născut la 9 noiembrie 1933, la Tarutino, în Ucraina, fiind absolvent al Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L. Caragiale”, promoţia 1956.
La începutul carierei, a montat spectacole la Teatrul Bulandra din Capitală, iar în 1965, regiza primul său lungmetraj, „Duminică la ora 6”. Câţiva ani mai târziu, în 1968, era lansat filmul „Reconstituirea”, interzis în România.
După interzicerea piesei „Revizorul”, în 1972 (după cea de-a treia reprezentaţie), a primit un paşaport şi a fost îndemnat să plece din ţară. Din 1975, Lucian Pintilie îşi continuă munca la Paris. Revine, 10 ani mai târziu, pentru a finaliza filmările la capodopera „De ce trag clopotele, Mitică?” (1982), după un scenariu propriu, pornind de la piesa „D’ale carnavalului”. Producţia va putea fi vizionată de public abia în 1990, deoarece nu trece de cenzura comunistă.
„Noi știam care au fost cele trei secvențe pentru care s-a oprit filmul, de fapt două cadre și o secvență: cadrul cu fetița care se vede că e fără chiloți, undeva sus, în stânga, dând ideea că Pampon e într-un fel de lume subterană, adică mizerabilă și care e o extracție cumva a mizeriei și a nefuncționării vieții sociale. Și al doilea lucru, și cel mai important (a mai fost o secvență, nu mai știu care) a fost secvența cu tricolorul, ideea că un cățel poate să miște o biluță și urce tricolorul era o zicere destul de dură pentru epocă. Știm că azi toată lumea face ce vrea cu tricolorul, îl pune unde vrea: pe bicicletă și la chifle. La vremea respectivă nu a fost acceptată. Nu a vrut să o scoată: „Nu scot nici cu miliția secvența asta!” Le-a lăsat în film și atunci filmul a fost interzis”, a spus Florin Mihăilescu, director de imagine „De ce trag clopotele, Mitică?”.
Între anii 1974-1990, perioadă petrecută în exil, la Paris, Lucian Pintilie a realizat, pentru cele mai mari scene ale lumii, spectacole de succes, atât de teatru, cât şi de operă. Pentru televiziunea iugoslavă, regizează filmul „Salonul nr. 6”, după nuvela omonimă a lui Cehov.
Întors în ţară în 1990, va regiza o serie de filme de referinţă. La „Noaptea Albă a Filmului Românesc”, din portofoliul lui Lucian Pintilie puteţi viziona: „De ce trag clopotele, Mitică?” (1981), „Terminus Paradis” (1998, distins cu Premiul special al juriului la Festivalul de la Veneţia), scurtmetrajul „Tertium non datur” (2006), după nuvela lui Vasile Voiculescu, „Capul de zimbru”, „Niki Ardelean, colonel în rezervă” (2003), „După-amiaza unui torţionar” (2000), ”Balanţa” (1992) şi „Reconstituirea” (1968).
Programul ediției „In memoriam Lucian Pintilie” a fost realizat cu sprijinul Centrului Național al Cinematografiei.
Producţiile difuzate la „Noaptea Albă a Filmului Românesc”
„De ce trag clopotele, Mitică?” (1981)
• Ora 20:00
• Regia: Lucian Pintilie
• Scenarist: Lucian Pintilie
• Distribuția: Mariana Mihuț, Petrică Gheorghiu, Victor Rebengiuc, Ștefan Iordache, Mircea Diaconu, Gheorghe Dinică, Tora Vasilescu, Florin Zamfirescu.
Interzis timp de zece ani, filmul „De ce trag clopotele, Mitică?”, inspirat de piesa „De-ale Carnavalului” a lui I.L. Caragiale, dar și cu multiple trimiteri spre alte opere caragialiene, explorează universul micii burghezii meschine, o lume a concreteței și-a culorii, măcinată de nimicuri și aventuri sentimentale, care-și asumă sincer și zgomotos pasiunile. O lume rea, cu un limbaj urât și o minte îngustă. Didina Mazu, amanta lui Pampon, este îndrăgostită de Nae Girimea, bărbierul și Don Juan-ul cartierului. Dar Nae e și amantul Miței Baston, la rândul ei amanta lui Crăcănel. Elementul declanșator este unul clasic comediilor lui I.L. Caragiale, cel al unui bilețel de amor, ceea ce duce la un șir de situații hilare în care sunt prinși eroii filmului.
Terminus Paradis (1998)
• Ora 22:00
• Regia: Lucian Pintilie
• Distribuția: Costel Cașcaval, Dorina Chiriac, Dan Tudor, Gheorghe Visu
Filmul prezintă povestea zbuciumată de dragoste dintre Mitu și Norica în România anilor 1990. Mitu a avut posibilitatea să fugă în Statele Unite, dar a renunțat pentru a nu-i face probleme tatălui său și s-a făcut porcar. Într-un bufet de la periferia Bucureștiului, Mitu o întâlnește pe Norica, o chelneriță. Se tachinează reciproc și fac concurs să vadă cine ține mai mult la băutură. Cei doi se trezesc a doua zi în apartamentul lui Mitu și, deși se îndrăgostesc unul de altul, Norica trebuie să se mărite cu Gili, patronul și amantul ei în vârstă de 50 de ani. Mitu urmează să plece în armată pentru doi ani. După ce află despre Norica și Gili, tânărul fuge cu un tanc din unitate și distruge bufetul lui Gili. Ajunge apoi în batalionul disciplinar, dar evadează, iar în fuga sa o ia și pe Norica, fiind urmărit de miliție și de armată.
„Terminus Paradis” a primit un premiu și o nominalizare la Veneția în 1998. Regizorul Lucian Pintilie a câștigat Marele premiu al juriului.
Tertium non datur (2006)
• Ora 23:40
• Regia și scenariul: Lucian Pintilie
• Distribuția: Victor Rebengiuc, Sorin Leoveanu, Tudor Istodor
Povestea filmului de scurtmetraj „Tertium non datur”, realizat în 2006 după povestirea „Capul de zimbru” a lui Vasile Voiculescu, are loc la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial. În stepa ucraineană, trupele germane și române se retrag din fața Armatei Roșii de neoprit. O unitate militară a românilor își stabilește cartierul general într-o școală părăsită. În fața hărților inutilizabile, ofițerii români așteaptă dezastrul. O vizită a unor ofițeri germani de rang înalt este anunțată. Reapare speranța, în pofida evidenţei dezastrului. Dar ofițerii germani nu au de gând decât să petreacă… Unul dintre ei încearcă să-și impresioneze gazdele: scoate la iveală un timbru, celebrul cap de zimbru din România, spunând că nu există decât două exemplare în toată lumea, istorisind povestea intrării în posesia lui. Dar preţioasa marcă, dată spre a face înconjurul mesei, dispare…
Niki Ardelean, colonel în rezervă (coproducție româno-franceză din 2003)
• Ora 0:20
• Regia: Lucian Pintilie
• Scenariul: Cristi Puiu și Răzvan Rădulescu
• Distribuția: Răzvan Vasilescu, Victor Rebengiuc, Coca Bloos
În timpul tranziției democratice românești, un ofițer în rezervă își vede situația socială și pe cea materială deteriorându-se. Nicolae Ardelean, colonel de artilerie la pensie, corect, demn, ordonat, îşi exteriorizează greu emoţiile. S-a obişnuit cu inactivitatea vieţii de pensionar cu rigoarea cu care şi-ar fi îndeplinit o sarcină de serviciu. Fiul său tocmai a decedat, iar fiica sa este căsătorită cu fiul lui Florian, vecinul de peste drum. Florian este un cameraman amator pasionat, dar a cărui natură de tiran refulat se exercită asupra lui Niki. Florian îl va deposeda pe Niki de tot ceea ce are: bunuri materiale, valori morale, imaginea despre sine însuși, demnitate, tot ceea ce constituie un om.
După-amiaza unui torționar (2001)
• Ora 2:00
• Regia: Lucian Pintilie
• Scenariul: Lucian Pintilie (după un roman de Doina Jela)
• Distribuția: Gheorghe Dinică, Radu Beligan, Ioana Ana Macaria, Coca Bloos, Dorina Chiriac
Inspirat de romanul semnat de Doina Jela, filmul biografic „După-amiaza unui torționar” spune, într-un amestec de documentar și ficțiune, povestea lui Franț Țandără, fost torționar în regimul comunist. Acesta este pregătit să-și mărturisească crimele în fața unei jurnaliste și a unui fost deținut politic. Cei doi îl întâlnesc în gară la Giurgiu, unde Țandără îi întâmpină cu flori. Dar confesiunea se confruntă cu probleme încă de la început: reportofonul nu funcționează, Țandără vorbește prea încet sau prea repede. Jurnalista încearcă să-l încolțească cu întrebări despre cariera de torționar, dar primește răspunsuri evazive. Apoi, nevasta lui Țandără intervine și le cere să nu-i mai tortureze soțul…
Filmul a fost nominalizat la Leul de Aur pentru cel mai bun regizor și la Premiul Marcello Mastroianni.
Balanţa (1992)
• Ora 3:20
• Regia: Lucian Pintilie
• Scenariul: Lucian Pintilie (după romanul lui Ion Băieșu)
• Distribuția: Maia Morgenstern, Răzvan Vasilescu, Victor Rebengiuc, Dan Condurache, Dorel Vișan, Matei Alexandru
„Balanța” este o co-producție româno-franceză și a avut premiera în 1992, la Festivalul de la Cannes. Inspirat de singurul roman al scriitorului Ion Băieșu, filmul prezintă povestea unei tinere profesoare și a unui medic dintr-un spital local, care încearcă să facă față ultimelor zile ale comunismului și luptă pentru normalitate într-o Românie marcată de stereotipuri. Acțiunea are loc în anul 1988. Nela, o tânără profesoară, are grijă de tatăl ei, fost colonel în Securitate, acum pe moarte. El vrea ca trupul său să fie folosit pentru cercetări medicale, dar Universitatea refuză, din moment ce frigiderele sale sunt stricate. Deși a studiat în Franța, Nela pleacă în provincie, la Copșa-Mică, unde a fost repartizată ca să predea la o școală. Aici îl întâlnește pe Mitică, un doctor la spitalul local, competent și modest, care trăiește pentru pacienții săi. Ca și ea, Mitică nu acceptă compromisurile și e plin de visuri. „Balanța” este prima producție românească restaurată în format digital 4K.
Pentru rolul său din „Balanța”, Maia Morgenstern a primit premiul pentru Cea mai bună actriță la Premiile Academiei Europeane de Film, 1993.
Reconstituirea (1970)
• Ora 5:05
• Regia: Lucian Pintilie
• Scenariul: Horia Pătrașcu, pe baza nuvelei omonime a acestuia, în colaborare cu regizorul
• Distribuția: George Mihăiță, Vladimir Găitan, George Constantin, Emil Botta, Ernest Maftei, Ileana Popovici, Ștefan Moisescu
Doi tineri, Ripu şi Vuică, muncitori şi elevi la cursul seral dintr-un oraş de provincie, se îmbată într-o sâmbătă seară, se bat, dărâmă o baracă şi sparg capul responsabilului bufetului «Pescăruş». Ajuns la miliţie, cazul lor devine subiectul unui film educativ. Un procuror, însoțit de polițiști și profesori aduc elevii la un restaurant pentru a reconstitui încăierarea lor în stare de ebrietate, cu scopul realizării unui film educativ despre efectele distructive ale alcoolului. Evenimentul se termină însă tragic, cu moartea unuia din tineri.
În anul 2008, 40 de critici de film au ales „Reconstituirea” pe locul întâi printre primele 10 cele mai bune filme românești din toate timpurile.
