Context
Se împlinesc 100 de ani de când a avut loc „Puciul de la Berărie” eveniment care, ca și ”Noaptea de cristal”, constituie episoade triste în istoria mondială.
Declanşat la 8 noiembrie 1923, acesta a reprezentat prima încercare a naziştilor de a prelua puterea în Germania. Adolf Hitler a încercat să ajungă la putere printr-o lovitură de stat. Această încercare a rămas cunoscută în istorie sub numele de „Puciul de la Berărie”, din cauza faptului că principalii complotişti şi-au pus la cale planul într-o berărie din München, numită „Bürgerbraukeller”.
Printre teoriile cu care Hitler și nazismul au comis crime impotriva umanității și holocaustul se află unele ideologii esoterice și idei oculte propagate intens spre sfârșitul secolului al XIX-lea și inceputul secolului al XX-lea. Odata cu insușirea de către Hitler a unor noțiuni care făceau din el un „erou salvator”, nazismul și mai ales antisemitismul au dobandit treptat formele unei criminalitati greu de imaginat până atunci. Unul dintre ideologii ocultismului german din veacul al XX-lea care l-a influențat in mod special pe Adolf Hitler a fost Dietrich Eckart, cofondatorul Partidului Muncitorilor Germani, care a evoluat în Partidul Nazist (Partidul Național Socialist German al Muncitorilor). Eckart l-a intalnit pe Hitler in 1919, când i-a descoperit narcisismul maladiv și, după „Puciul de la berărie” din 1923. Hitler a fost arestat timp de doar nouă luni – timp in care i-a dictat lui Rudolf Hess manuscrisul „Mein Kampf”. Anul 1923 a început prost pentru germani și a continuat și mai prost.
Pe 11 ianuarie, trupele franco-belgiene ocupă bazinul Ruhr, principala zonă cu resurse a țării, pentru a forța Germania să plătească reparațiile de război impuse prin Tratatul de la Versailles.
Instabilitatea politică duce, printre alte cauze, la concedieri și greve în țară, precum și la o creștere alarmantă a prețurilor. Acest context încurajează agitația revoluționară. La Berlin, președintele Republicii, Friedrich Ebert și cancelarul Gustav Stresemann instituie starea de urgență, pe 26 septembrie 1923. În aceeași zi, Bavaria proclamă propria stare de urgență și pune la conducere un triunghi de forță, compus din comisarul de stat Gustav von Kahr, generalul Otto von Lossow, comandantul armatei, și colonelul Hans von Seisser, șeful poliției. Amenințarea separatismului bavarez plutește asupra țării. Hitler alege acest moment pentru a încerca să preia puterea în München.
Două zile care vor marca viitorul Germaniei
În seara zilei de 8 noiembrie 1923, Hitler a intrat în berărie, a tras un foc de revolver în aer, întrerupând o adunare şi declarând că a început revoluţia naţional-socialistă şi că armata şi poliţia s-au alăturat svasticii. În fapt, nici armata, nici poliţia nu se alăturaseră mişcării naziste, dimpotrivă, au acţionat de urgenţă în sensul înăbuşirii puciului. Adunaţi în berăria bavareză, complotiştii şi-au declarat intenţiile, în faţa unei mulţimi de trei mii de partizani ai lor. Spre seară, clădirea a fost înconjurată de armată şi, în momentul în care Hitler a început să strige că guvernul de la Berlin a fost demis şi că el va forma un alt guvern având sprijinul armatei şi al poliţiei, s-a pornit imediat un schimb de focuri. Conspiratorii au încercat să obţină sprijinul generalului Ludendorff, considerat un erou al Primului Război Mondial, şi al studenţimii bavareze. În ciuda discursurilor patriotarde ale lui Hitler, puciul a părut, de la început, sortit eşecului. O ultimă tentativă de a străpunge cordonul militar impus de autorităţi a eşuat, la primele ore ale dimineţii de 9 noiembrie 1923. Dezlănțuit, agitatorul încearcă să recâștige inițiativa în zori prin preluarea Ministerului de Război al landului Bavaria. La capătul străzii înguste Residenzstrasse, o sută de polițiști blochează calea răsculaților.
Odată cu primele focuri de armă, agitatorii se risipesc în mod rușinos, în frunte cu Hitler. Singurul, generalul Ludendorff stă în fața gloanțelor. Sunt înregistrate șaisprezece decese. „Puciul de la berărie” devine eșec complet. Șeful bandei este arestat două zile mai târziu. La sfârșitul unui proces tumultuos în care își va demostra talentul de propagandist, Hitler este condamnat pe 1 aprilie 1924 la cinci ani de închisoare. Va executa doar nouă luni. Părăsește fortăreața Landsberg pe 20 decembrie 1924 cu un manuscris gros pe care a avut ocazia să-l dicteze în închisoare credinciosului său camarad Rudolf Hess. Acolo își anunță proiectul politic pentru Germania. Era vorba despre ”Mein Kampf”.
Autor:Alexandru Balaci
*
Bibliografie
Calendar Rador
https://www.mediafax.ro/cultura-media/puciul-de-la-berarie-sau-lovitura-de-stat-esuata-a-lui-adolf-hitler-dupa-un-secol-extrema-dreapta-inca-ameninta-democratia-21492981
https://www.britannica.com/event/Beer-Hall-Putsch
RADOR – 8 noiembrie
