Presa internațională continuă să urmărească cele mai recente evoluții înregistrate în războaiele care afectează vecinătatea estică a României și Orientul Mijlociu dar și demersurile diplomatice pentru a detensiona, într-o primă fază, și ulterior a pune capăt acestor conflicte.
La o lună de la atacul grupării Hamas asupra Israelului și începerea luptelor, Fâșia Gaza a ajuns să fie împărțită în două zone de armata israeliană, nord și sud, în timp ce ONU nu reușește să obțină o rezoluție privind încetarea focului, scrie Associated Press. Un nou coridor umanitar a fost deschis între cele două zone, pentru a permite civililor și bolnavilor să fie evacuați spre sud, către punctul de trecere Rafah, la granița cu Egiptul. Aproximativ 70% dintre locuitorii Fâșiei Gaza, adică în jur de 1,5 milioane de persoane, s-au strămutat de la începutul războiului Hamas – Israel, a transmis agenţia ONU pentru refugiaţii palestinieni, UNRWA. În timp ce armata israeliană a încercuit orașul Gaza, premierul Benjamin Netanyahu a afirmat că Israelul este deschis „unor mici pauze” umanitare în operațiunea din Fâșia Gaza însă nu va exista o încetare generală a focului până nu vor fi eliberați ostaticii.
România speră ca peste 100 de cetățeni să poată părăsi Gaza cât mai curând, scrie US News & World Report. Potrivit unei declarații a Ministerului de Externe al României, 103 cetățeni români și membri ai familiilor lor speră ca, de marți, să poată părăsi Gaza prin punctul de frontieră de la Rafah. “Cetățenii români și familiile lor vor fi preluați de reprezentanți ai ambasadei române din Egipt, aceștia urmând să îi însoțească până la Cairo, de unde vor putea ajunge în România la bordul unui avion special”, se arată în declarația ministerului. Până acum, peste 260 de cetățeni români împreună cu familiile lor au cerut să fie evacuați din Gaza, după cum afirmă ministrul român de externe, Luminița Odobescu. Ministerul își va continua dialogul cu autoritățile israeliene și egiptene pentru a-i evacua pe cetățenii români rămași. Se presupune că printre ostaticii reținuți în Gaza se află și șase persoane cu dublă cetățenie, română și israeliană, mai menționează US News & World Report.
„Războiul Israel – Hamas schimbă situaţia coridoarelor pentru transportul energiei în Mediterana de Est”, opinează publicația grecească To Vima. „În timp ce Grecia și Cipru încearcă să obţină o poziţie strategică în tranzitul și exploatarea resurselor din estul Mediteranei, Turcia este scoasă din orice plan de investiții. Chiar dacă incertitudinea va arunca umbre o lungă perioadă de timp asupra oricărei acţiuni de investiții și asupra oricărui plan de afaceri, Atena și Nicosia urmăresc să devină noile coridoare energetice dinspre Israel spre Europa. În plus, surse diplomatice au declarat că acţiunile legate de o cooperare Ierusalim-Ankara după războiul cu Hamas au eșuat. Deocamdată, Turcia este în afara oricăror planuri de investiții, iar Israelul caută alianțe cu partenerii europeni”.
Sprijinul grupului G7 pentru Ucraina în războiul său cu Rusia „nu va fi afectat de intensificarea conflictului din Orientul Mijlociu”, au declarat reprezentați ai Japoniei, citați de Reuters. Afirmația a fost făcută înainte ca miniștrii de Externe ai grupului, reuniți la Tokyo, să poarte discuții online cu Kievul. „Angajamentul nostru de a continua sancțiunile stricte împotriva Rusiei și sprijinul puternic pentru Ucraina nu a slăbit deloc, chiar dacă situația din Orientul Mijlociu se acutizează”, a declarat ministrul de Externe al Japoniei, Yoko Kamikawa, într-o conferință de presă.
Primele cinci avioane de vânătoare olandeze F-16 se află în drum spre Centrul european de instruire (EFTC) din România, scrie publicația franceză de specialitate Defense Aerospace. Aeronavele sunt destinate pregătirii piloților români și ucraineni. Țările de Jos au luat inițiativa de a înființa EFTC și de a pune la dispoziție între 12 și 18 avioane de vânătoare F-16 în acest scop. Acestea vor rămâne însă în proprietatea Țărilor de Jos. Împreună cu Danemarca și cu sprijinul Statelor Unite, Țările de Jos sunt responsabile de coordonarea eforturilor europene privind capacitatea F-16 pentru Ucraina. A fost anunțat anterior că producătorul Lockheed Martin va oferi instruire și întreținere pentru aeronave. Centrul de pregătire din România utilizează mai întâi aeronavele pentru un curs de perfecţionare pentru instructorii F-16 angajaţi, abia apoi urmând pregătirea piloților. Aeronavele de antrenament vor zbura doar în spațiul aerian NATO, mai scrie Defense Aerospace.
Rusia s-a retras oficial din tratatul de securitate CFE, care reglementează forţele armate convenţionale în Europa, acuzând Statele Unite că au subminat securitatea după Războiul Rece prin extinderea NATO, informează TASS. Rusia a anunțat însă că va „lăsa ușa deschisă dialogului privind menținerea controlului asupra armelor convenționale în Europa”. Potrivit Deutsche Welle, în replică „NATO a anunțat că va suspenda operarea tratatului de securitate din perioada Războiului Rece, după retragerea Rusiei. Tratatul privind forțele armate convenționale din Europa (CFE), care a fost semnat în 1990 și ratificat doi ani mai târziu, a încercat să împiedice rivalii din Războiul Rece să construiască forțe și echipamente militare în apropierea granițelor lor reciproce”.
Din actualitatea politică europeană, presa reține că premierul portughez Antonio Costa a demisionat în urma unui presupus scandal de corupție. Potrivit The Telegraph, premierul socialist face obiectul unei anchete cu privire la o serie de nereguli comise de administrația sa pe tema unor mine de litium și în privința unor proiecte cu hidrocarburi. Costa și-a anunțat decizia în cursul unei alocuțiuni televizate după o întrevedere avută cu președintele Marcelo Rebelo de Sousa. El a spus că se simte cu conștiința curată, dar nu va mai candida pentru funcția de premier. Marți dimineață, procurorii l-au desemnat oficial drept suspect pe ministrul infrastructurii, Joao Galamba, și l-au reținut pe șeful administrației lui Costa.
China își întărește și mai mult controlul asupra pământurilor rare, de care industriile din țările occidentale sunt foarte interesate – scrie publicația franceză Les Echos. Ministerul Comerțului chinez a anunțat noi măsuri pentru controlul exporturilor de pământuri rare, produse considerate strategice pentru economia țării și de care sunt interesate industriile din țările occidentale, de la bateriile de automobile la turbinele eoliene. Aceste pământuri rare se numără acum printre mineralele ale căror vânzări trebuie raportate, aproape în timp real, autorităților. Decizia vine într-un context deosebit de tensionat de război comercial persistent cu Washingtonul. Această nouă reglementare, care ar trebui să se aplice teoretic până la sfârșitul lunii octombrie 2025, este anunțată cu câteva săptămâni înainte de summitul planificat dintre președintele chinez, Xi Jinping, și omologul său american, Joe Biden. Aceste noi reguli ar putea fi astfel folosite de Beijing ca mijloc de presiune în timpul negocierilor dintre cei doi șefi de stat./fmatei/lbadiu
(Florin Matei, Agenția de Presă RADOR)