”Comisia Europeană recomandă începerea negocierilor de aderare cu Ucraina și Moldova”, titrează Le Monde, în timp ce Le Figaro preia declarațiile președintei Comisiei, Ursula von der Leyen, care a vorbit despre ”o zi istorică”. „Ucraina continuă să se confrunte cu dificultăți imense și cu tragediile provocate de războiul de agresiune al Rusiei și, cu toate acestea, ucrainenii își reformează în profunzime țara, chiar dacă luptă într-un război care este existențial pentru ei”, a mai spus von der Leyen, felicitând totodată Moldova pentru că a întreprins ”reforme semnificative”. O țară mică, printre cele mai sărace din Europa, Moldova a denunțat în mod regulat tentative de destabilizare din partea Moscovei, mai notează Le Figaro. EuObserver comentează că ”invazia Rusiei în Ucraina a determinat membrii UE reticenți față de o nouă extindere, precum Danemarca, Franța, Germania sau Olanda, să dorească, din motive strategice, o revigorare a acestui proces muribund”. De aceeași părere este și publicația greacă Proto Thema care consideră că perspectiva europeană a Ucrainei și Moldovei era în afara discuției până acum doi ani, dar decizia de astăzi a fost impusă de situația geopolitică. ”În contextul invaziei ruse în Ucraina, ideea unei noi extinderi a UE este din nou pe agenda europeană, întrucât unele state membre, precum Franța și Olanda, care au fost foarte ezitante în această problemă, consideră că perspectiva europeană a Ucrainei, a Moldovei, a Georgiei și, bineînțeles, a statelor din Balcanii de Vest, este necesară pentru a contracara fie amenințarea directă a Rusiei, fie influența în creștere a Moscovei”, detaliază Proto Thema. Politico subliniază că începerea negocierilor cu Ucraina și Moldova trebuie aprobată și de șefii de stat și de guvern din UE și că cele două țări mai au încă multe de făcut pentru a-și accelera reformele în sectoare cheie.
Tot la nivelul problemelor europene, presa bulgară înregistrează reacțiile oficialilor de la Sofia față de interviul acordat pentru Bloomberg de premierul român, Marcel Ciolacu, în care este evocată eventualitatea decuplării României de Bulgaria în procesul de aderare la Schengen. ”Premierul bulgar speră ca România să nu abandoneze Bulgaria pe drumul spre Schengen”, titrează publicația Economic, detaliind că Nikolai Denkov consideră că această declarație este „pentru uz intern în politică”. Nu există indicii că Bulgaria şi România merg pe căi separate. Noi avem progrese deosebite. Trebuie să mergem împreună pentru a ne soluţiona problemele comune. Nu există motive pentru o astfel de separare”, a comentat prim-ministrul bulgar, în cadrul unei transmisiuni live pe Facebook. ”România a pus pe masă posibilitatea separării de Bulgaria”, constată și Mediapool, amintind că ”în momentul de față, doar Austria are rezerve cu privire la aderarea României, în timp ce Bulgaria este oprită și de Țările de Jos. Ciolacu a anunțat că va solicita președinției spaniole a Consiliului Uniunii Europene să organizeze o ședință extraordinară a Consiliului pentru Justiție și Afaceri Interne, în luna decembrie, pentru a revizui candidatura României la Schengen”. Mediapool mai notează și că președintele României, Klaus Iohannis, a subliniat, la rândul său, că cea mai bună variantă este ca România și Bulgaria să intre împreună în spațiul Schengen, iar „în această direcție sunt îndreptate toate negocierile și toate încercările de a-i convinge pe cei care au rezerve în această privință”. Site-ul postului public de radio din Bulgaria, BNR relatează despre conferința „Extinderea Schengen: rolul cheie al Bulgariei în domeniul securităţii frontierei”, organizată în Parlamentul European de la Bruxelles de europarlamentarul PPE/GERB Emil Radev, care a avertizat că în această problemă trebuie să existe ”un anumit progres, măcar parțial” ”pentru că altfel atitudinea anti-europeană în Bulgaria şi România va creşte considerabil”. Printre participanţi, s-au numărat procurorul general interimar al Bulgariei, Borislav Sarafov, care a subliniat că această problemă este una strict politică şi economică, iar Bulgaria şi România au îndeplinit toate cerinţele pentru aderare. „Sunt profund convins şi sper ca Bulgaria şi România să facă tot ceea ce le stă în putinţă pentru a exercita presiune pe toate canalele diplomatice disponibile, inclusiv prin conferinţe ca cea de astăzi, pentru a arăta că suntem pregătiţi şi că nu vom aproba şi consimţi continuarea acestui veto”, a mai spus Sarafov, citat de BNR.
În Statele Unite, Partidul Democrat a obţinut o serie de victorii importante la alegerile locale şi statale, oferind un impuls pentru preşedintele Joe Biden, care se confruntă cu scăderea nivelului de popularitate cu un an înainte de alegerile prezidențiale, constată Financial Times. Conducerea haotică a lui Donald Trump, divizările cu privire la șefia Camerei Reprezentanților și decizia Curții Supreme de a elimina dreptul constituțional la avort au produs prejudicii nemaipomenite Partidului Republican, remarcă Washington Post, detaliind că susținătorii dreptului la avort au obținut victorii majore în Ohio, Kentucky și Virginia. Problema avortului rămâne una puternică pentru electorat și are capacitatea de a pune în dificultate Partidul Republican în perspectiva lui 2024, constată și Wall Street Journal. Alegerile de marți au fost un moment de respiro pentru Biden, dar ele arată discrepanța dintre președinte și partid, consideră New York Times, avertizând că valul de victorii democrate nu schimbă slăbiciunile fundamentale ale locatorului de la Casa Albă a cărui rată de aprobare se situează la minime istorice. Sondajele arată că milioane de alegători nu-l plac pe Biden, dar rămân receptivi la alți democrați și susțin cauzele liberale. Democrații au o putere deosebită printre alegătorii cei mai implicați, care domină alegerile cu prezență redusă, cum ar fi cele locale și statale de marți, în timp ce Trump deține cea mai mare forță printre alegătorii cel mai puțin implicați, care participă doar la cursele prezidențiale, mai notează New York Times.
(Carolina Ciulu)
