RADIO FRANCE INTERNATIONALE, 8 noiembrie 2023 – Premierul Marcel Ciolacu „a schimbat macazul” în ceea ce privește plafonarea plăților în numerar. După adoptarea legislației, au fost dezbateri furtunoase pe tema plafonării utilizării cash-ului, cu argumente pro și contra, cu interpretări politice și cu nelipsitele teorii conspiraționiste.
Revenirea premierului asupra legislației privind limitarea folosirii numerarului nu este un capăt de țară. Uneori, te poți răzgândi în fața realității. Dar, ar trebui ca analizele de impact să fie făcute înainte de adoptarea legislației și nu după. Adevărul este că guvernul și-a făcut un obicei din a nu realiza studii și analize de impact atașate noii legislații, chiar dacă există o obligație legală.
Am avut dezbateri intense pe tema plafonării sau nu a cash-ului. Cu precizarea că și în acest moment există reguli de restricționare a utilizării banilor numerar, numai că regulile introduse prin pachetul fiscal erau mult mai dure, în sensul că pragurile erau mult scăzute.
Au fost aduse în discuție argumente pentru restricționarea folosirii numerarului și argumente împotrivă. Dintre argumentele „pro” au fost viabile cele referitoare la intenția de a moderniza economia și societatea românească, precum și, parțial, cel de a reduce evaziunea.
Pe tema reducerii evaziunii sunt din nou păreri împărțite. Am auzit specialiști fiscali care cred că prin scăderea plafonului de plăți în numerar se reduce mica evaziune pentru că în felul acesta micile companii sau persoanele fizice autorizate vor fi obligate să fiscalizeze serviciile prestate sau mărfurile livrate.
Din contră, am auzit și argumente solide care spun că evazioniștii sunt în altă parte și nu în rândul companiilor și persoanelor fizice care cumpără sau vând de 2.000-3.000 de lei. Dureros este că reducerea plafonului de utilizare a numerarului ar fi lovit tot în cei care lucrează corect, cu acte fiscale. Marii evazioniști nici nu se gândesc să folosească documente legale.
Au fost spuse și o serie de idei împotriva plafonului redus de cash. Cel mai important argument este al inadecvării sistemului bancar, în special în mediul rural, la plățile online. Concret, este vorba despre numărul redus de filiale și de automate bancare care funcționează, în special, în mediul rural și un plafon redus de numerar ar fi adus multe bătăi de cap companiilor mici și mijlocii din sectorul rural, cât și micilor comercianți.
Tot cu această ocazie ne-am reamintit și felurile de comerț care înfloresc în România, în mediul rural, precum vânzarea „pe caiet” sau plata „la negru” a unui om care lucrează cu ziua în gospodărie.
Adevărul este părerile sunt atât de împărțite, pentru că și România este împărțită. Prezent la emisiunea „Esențial”, la RFI, avocatul Lucian Bondoc a vorbit despre cele patru Românii. Una începe cu căruțele trase de cai din satele țării și se termină cu cea a economiei digitale și virtuale.
Recent, doar trecând rapid printr-o comună din România am văzut două căruțe trase de cai. La fel, în marile orașe văd la tot pasul tineri care plătesc cumpărăturile de la supermarket cu telefonul mobil.
Pentru căruțașii din sate este foarte probabil să existe doar o lume a numerarului, iar pentru cei din marile orașe care plătesc cu telefonul mobil este probabil să fie doar o lume a plăților online.
De aici vin controversele pe marginea banilor în numerar sau digitali. Cele trei-patru Românii sunt extrem de diferite și o decizie de reducere a folosirii numerarului va incomoda o parte a țării. De fapt, pentru a crește plățile online trebuie să modernizezi România. Un fapt infinit mai greu decât să impui un prag până la care să se poată utiliza cash-ul.
Autor Constantin Rudnițchi
https://www.rfi.ro/economie-social-161296-cele-doua-romanii-cash-si-card
Preluat de RADOR RADIO ROMÂNIA/fmatei
