Pe fondul războiului dintre Israel și Hamas, Parisul a organizat o conferință dedicată ajutorului umanitar pentru Gaza, cu participarea a aproximativ 80 de state și ONG-uri, informează Le Monde. Prin organizarea conferinței internaționale umanitare pentru Gaza, președintele francez Emmanuel Macron intenționează să reechilibreze poziția Franței în războiul dintre Israel și Hamas, obiectivul reuniunii fiind acela de a realiza o evaluare comună a situației și de a „mobiliza toți partenerii și donatorii pentru a răspunde nevoilor” pe care ONU le-a estimat la 1,2 miliarde de dolari până la finalul anului 2023, notează France24. De la începutul războiului dintre Israel și Hamas, Franța a livrat 17 tone de ajutor umanitar în Gaza, printr-un zbor militar prin Egipt, iar alte două zboruri militare vor livra un ajutor suplimentar de 37 de tone, amintește France24. Franța va aloca în acest an 80 de milioane de euro în plus pentru ajutorul umanitar destinat populației palestiniene, ajungând la un total de 100 de milioane de euro, a anunțat președintele Macron, citat de Ici Beyrouth. Aglomerare de reuniuni la Paris, titrează Courrier International, și constată că Orașul Luminilor este scena unui maraton diplomatic, Conferința internațională umanitară pentru populația civilă din Gaza fiind urmată, de vineri, de întâlnirea anuală a Forumului pentru Pace, o reuniune internaţională lansată, în 2018, de Emmanuel Macron.
Între timp, Israelul a acceptat instituirea unor pauze umanitare zilnice de patru ore, în nordul Fâșiei Gaza, a declarat purtătorul de cuvânt al Consiliului Național de Securitate al Casei Albe, John Kirby, anunță Newsweek. Kirby a spus că acordul a rezultat din negocierile dintre premierul israelian Benyamin Netanyahu și președintele american Joe Biden și alți înalți oficiali ai administrației, inclusiv secretarul de stat Antony Blinken, secretarul Apărării, Lloyd Austin, și consilierul pentru securitate națională, Jake Sullivan, prezizează Newsweek. Totodată, Organizațiile din domeniul sănătății au avertizat cu privire la o criză iminentă de sănătate publică în Fâșia Gaza, unde extstă un risc ridicat de răspândire a unor boli cum ar fi holera și febra tifoidă, în contextul în care 95 la sută din populația din Gaza nu are acces la apă potabilă, iar 64 la sută dintre unitățile sanitare primare au fost închise, scrie Politico. De asemenea, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a atenționat că lipsa combustibilului a perturbat colectarea deșeurilor și a cauzat închiderea uzinelor de desalinizare, ceea ce a dus la o creștere semnificativă a răspândirii infecțiilor bacteriene, adaugă Politico.
Pe fondul războiului Rusiei împotriva Ucrainei, aproape jumătate din cheltuielile bugetare ale Kievului vor fi dedicate în 2024 apărării și securității, potrivit proiectului de lege votat de Parlament, informează Le Figaro. Astfel, cheltuielile pentru apărare și securitate vor ajunge anul viitor la aproape 43,9 miliarde de euro, sau 22,1% din PIB, potrivit Ministerului ucrainean de Finanțe, o cifră mai mare decât bugetul rezervat educației, sănătății și ajutoarelor sociale, explică ziarul francez. Ucraina a indicat că va avea nevoie de 41 de miliarde de dolari în finanțare externă anul viitor din partea aliaților săi și a organizațiilor internaționale, pentru a-și menține economia funcțională, completează Le Figaro. În același timp, preocuparea principală a NATO continuă să vizeze Rusia, menționează El Mundo și amintește că secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, și-a convins partenerii că trebuie să continue să le ofere ucrainenilor armele de care au nevoie pentru a rămâne puternici pe câmpul de luptă și pentru a ajunge puternici la masa negocierilor, pentru că „aceste contribuții ajută Ucraina să-și apere libertatea și să mențină Europa în siguranță”, subliniază El Mundo.
Poate oare America să se implice în două războaie și să se descurce și cu Beijingul? întreabă The New York Times și răspunde: Îndelungatul angajament al Americii ca pivot în Asia se apropie de un moment important – noi acorduri în materie de securitate cu Filipine și cu India, plus manevre militare prelungite și planuri cu aliații în vederea contracarării tehnologicei chineze. Dar pentru partenerii Americii din regiunea Indo-Pacific, dintre care mulți se tem deja că Statele Unite nu intervin îndeajuns de rapid ca să contracareze Beijingul, brusca aparție a conflictului din Gaza – cu forțe ale Pentagonului, cu livrări rapide de armament american spre Israel și cu vizite-fulger în capitale din Orientul Mijlociu – ilustrează un fel de eșec și întârzie progresul în privința celor mai stringente probleme ale lor, cea mai îngrijorătoare fiind reorientarea resurselor militare americane din estul Asiei spre Europa și spre Orientul Mijlociu, Japonia, Taiwanul și Australia temându-se de o amânare a livrărilor contractate și promise de Statele Unite, analizează The New York Times.
Ajuns la Seul, după discuții cu miniștrii de externe ai G7 și cu înalți oficiali japonezi, la Tokyo, secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a denunțat legăturile militare periculoase, „în creștere”, dintre Phenian și Moscova, și a cerut Chinei să-și folosească influența pentru a preveni orice „comportament periculos” din partea Phenianului, cum ar fi testele interzise cu rachete, reține La Libre Belgique. Coreea de Nord și apropierea sa de Rusia, plus riscul de a vedea Phenianul ajutând Moscova în războiul din Ucraina, în schimbul tehnologiilor spațiale, se află în fruntea preocupărilor Seulului și Washingtonului, iar vizita lui Blinken în Coreea de Sud va fi urmată de cea a ministrului american al Apărării, Lloyd Austin, pentru a reafirma cooperarea militară dintre cele două țări, detaliază ziarul belgian și adaugă că Statele Unite caută să-și consolideze alianța tripartită cu Seulul și cu Tokyo, pentru o consolidare în zona Asia-Pacific, în fața amenințării nord-coreene, dar și pentru a răspunde la ascensiunea Chinei. (Cristina Zaharia, RADOR RADIO ROMANIA)
