Paul Berstein: “În 1980 am însoțit o delegație din Radio la Moscova.”
De-a lungul anilor, Radioul a avut numeroase contacte cu instituții similare din Europa. Cu unele a colaborat, cu altele a avut doar întâlniri protocolare. Cu Radio Moscova realațiile au cunoscut o linie descendentă. Dacă la începutul anilor ’50 relațiile au fost strânse, la începutul anilor ’80 ele au cunoscut o distanțare. S-a încercat o normalizare a relațiilor de colaborare, așa că o delegație de la Radio s-a deplasat la Moscova. Din delegația română a făcut parte și medicul Paul Berstein, care lucra la Direcția Relații Internaționale. Născut la Cernăuți, Paul Berstein vorbea limba rusă așa că a servit pe post de translator pentru delegeția română. De la întâlnirile cu rușii, dr. Paul Berstein a rămas cu câteva amintiri:
„În 1980 am însoţit o delegaţie din Radio care a mers la Moscova. Delegația a fost formată din Sion Mihai Bujor (președintele Radioului), Eugen Preda (care cunoștea Radioul), Ţundrea (care a creat Fonoteca de Aur) şi cu mine (omul de Relaţii Internaţionale, care cunoşteam şi limbi străine). Am fost cu Preda la Redacţia de Actualităţi. Preda îi invidia pentru aparatura pe care o aveau la dispoziţie şi pe care noi nu o aveam. Redactorii şefi îl respectau mult pe Preda pentru tot ceea ce ştie el. Şi acolo a avut loc o discuţie interesantă cu fiica mareşalului Jukov, care lucra la Radio. Acolo l-am cunoscut şi pe cel mai bătrân reporter sportiv, Siniaskz, care lucra [la radio] cam din 1926 sau 1928. Sion Mihai Bujor le-a comunicat colegilor din delagație: „Mi s-a spus ca în cadrul schimburilor cu Uniunea Sovietică să nu mai acceptăm materiale care vin de la Radiodifuziunile Unionale”. Noi trimiteam materiale de foarte bună calitate, limba era bună şi materialele erau realizate de redacţiile Radioului.
Și primeam de la redacţiile unionale materiale care practic mergeau la coş. Primeam materiale scoase din emisiunile lor. Am discutat și despre schimbul de oameni: atâţia de la noi, atâţia de la ei, nu mai mulţi de la ei, nu mai puţini de la noi. N-a fost uşoară discuţia. Eu pentru că eram de la Relaţiile Internaţionale le spuneam: „Nu acceptăm. Nu suntem de acord.” Negocierile au fost dificile și au durat șase ore. Până la urmă, tot ce a cerut Bujor s-a inclus în acord. Sion Mihai Bujor, după părerea mea, era un om care avea cunoştinţe de radio, de tehnică radiofonică şi respecta pe redactorul care realiza o emisiune de bună calitate, fireşte în lumina indicaţiilor primite. Cu ceva timp în urmă venise la București o delegaţie sovietică condusă de un ministru adjunct al Culturii din Uniunea Sovietică. A fost primită de conducerea Radioului. Am slujit ca interpret. Unul din membrii delegaţiei sovietice a fost Nikolai Cerkasov, care a avut un rol important în filmul Ivan cel Groaznic. Lui Cerkasov i-a plăcut limba rusă pe care o vorbeam și m-a întrebat de unde o ştiu şi ce cadou să-mi trimită din Moscova. I-am zis: „Limba rusă o ştiu de acasă, iar când o să vin la Moscova, o să vă rog să-mi daţi cadoul”. Şi când am venit la Moscova i-am cerut voie lui Bujor să-i dau un telefon Am dat telefon şi Cerkasov a zis că vine la hotel. Dar eu i-am spus: „Mi-aţi promis un cadou”, „Ce să-ţi iau?”
„Să interpretaţi duminică, în biserica din Piaţa Roşie o secvență din filmul Ivan cel Groaznic”. Şi Cerkasov a mers cu mine şi a interpretat. Nu o să uit cât o să trăiesc acele zece minute când a interpretat rolul din Ivan cel Groaznic. Era un mare actor”.
[Interviu realizat de Mariana Conovici, 2002]
