Presa internațională continuă să urmărească cele mai recente evoluții înregistrate în războaiele care afectează vecinătatea estică a României și Orientul Mijlociu dar și demersurile diplomatice pentru a pune capăt acestor conflicte.
Un acord pentru eliberarea a 100 de ostatici deținuți de Hamas, în majoritate femei și copii, este aproape, scrie The Washington Post citând un înalt oficial israelian. „Hamas ar fi dispus să elibereze doar 70 de persoane, cu condiția ca Israelul să elibereze, la rândul său, un anumit număr de femei și tineri palestinieni aflați în închisori. Acordul ar putea fi anunțat în câteva zile, dacă se vor rezolva chestiunile finale”. Situația spitalelor din Fâșia Gaza est foarte gravă, atrag atenția responsabili medicali din cadrul Hamas, citați de Reuters. „Bombardamentele şi invazia terestră israeliană în Fâșia Gaza au scos din uz 25 din cele 35 de spitale ale teritoriului asediat. De asemenea, au fost distruse 94 de clădiri guvernamentale și 253 de școli”, a declarat Osama Hamdan, un oficial Hamas din Beirut, într-o conferință de presă în capitala libaneză. Pe de altă parte, la spitalul Al-Shifa din Gaza, aproape 180 de pacienţi decedaţi au fost înmormântaţi într-o groapă comună, în curtea complexului. Directorul celui mai mare spital din Fâșia Gaza, a declarat că „pacienţii au murit după ce echipamente vitale ale spitalului au devenit nefuncţionale din cauza penelor de curent cauzate de operaţiunile Israelului împotriva grupării Hamas”. Armata israeliană, care a încercuit mai multe spitale din Fâșia Gaza, anunță că a găsit în subteran centre de comandă și depozite de arme ale Hamas dar și zone de detenție. În acest context, Israelul a cerut evacuarea pacienților din spitalul Al-Shifa, motivând că obiectivul este ca aceștia să nu rămână blocați într-o zona de luptă. Potrivit AFP, Organizația Mondială a Sănătății a declarat că evacuarea bolnavilor, dintre care foarte mulți în stare critică, „ar fi o misiune imposibilă”. Cel puțin 200.000 de persoane au fugit din nordul Gazei în ultimele 10 zile, a avertizat Biroul Umanitar al ONU, citat de The Guardian. „Acest nou val de refugiați se adaugă celor aproximativ 1,5 milioane de persoane – trei sferturi din populația Fâșiei Gaza – care și-au părăsit deja casele pe rutele de evacuare deschise de armata israeliană în decursul celor șase săptămâni de război, care a ucis mai mult de 11.000 de palestinieni și 1.200 de persoane în Israel”. Pe de altă parte, continuă demersurile politice și diplomatice pentru a detensiona conflictul. Potrivit La Stampa, președintele american Joe Biden a lansat încă un apel la moderație în Fâșia Gaza, cerând Israelului „acțiuni mai puțin invazive” împotriva spitalului Al-Shifa. Iar înaltul Reprezentant al UE, Josep Borrell, va decola miercuri spre Israel, Palestina, Bahrain, Arabia Saudită, Qatar și Iordania pentru a discuta despre asistență umanitară – furnizarea de ajutoare – și despre chestiuni politice cu liderii regionali.
Presa internațională continuă să urmărească atent și războiul din Ucraina, unde Rusia își intensifică atacurile în prima linie, la Donețk, Kupiansk și Avdiivka, după cum a afirmat președintele ucrainean, citat de AFP. Niciuna dintre părți nu a înregistrat vreun câștig teritorial semnificativ de luni de zile, dar atât Zelenski, cât și Kremlinul au negat intrarea conflictului într-un impas. „Armata a raportat o creștere a numărului de atacuri inamice”, a scris Zelenski pe rețelele sociale, arătând că forțele ruse atacau în jurul orașelor Donețk, Kupiansk și Avdiivka. „Inamicul continuă să se răzbune pe Hersonul liber, bombardând centrul orașului fără nicio necesitate militară”, a adăugat el. Zelenski a spus că este probabil ca Rusia să intensifice atacurile aeriene împotriva infrastructurii energetice a Ucrainei înainte de iarnă, așa cum a făcut anul trecut. „Uniunea Europeană îşi va rata ținta pentru furnizarea armelor către Ucraina”, a avertizat ministrul Apărării din Germania, Boris Pistorius, citat de Deutsche Welle. UE a stabilit un obiectiv de a livra Ucrainei un milion de proiectile de artilerie şi de rachete până în martie 2024, pentru a ajuta Kievul să lupte împotriva invaziei ruse. Înaintea unei reuniuni a miniștrilor europeni ai Apărării, la Bruxelles, Boris Pistorius a declarat că acest obiectiv „nu este realist”, până în acest moment fiind livrate doar 300.000 de proiectile.
Un număr neobişnuit de mare de solicitanţi de azil se înregistrează la frontiera dintre Finlanda şi Rusia, informează BBC, citând responsabili locali. Finlanda se declară îngrijorată de o posibilă provocare rusească la granița sa, în contextul în care aproximativ 60 de oameni au solicitat azil începând de luni dimineaţă, faţă de 91 de persoane care au ajuns la frontiera dintre Rusia şi Finlanda de la începutul lunii august până la sfârşitul săptămânii trecute. Ministrul finlandez de interne, Mari Rantanen, le-a spus jurnaliştilor că autorităţile ruse permit cetăţenilor din ţări din lumea a treia să călătorească ilegal, fără actele necesare.
După aderarea Finlandei la NATO, anul trecut, Suedia vecină speră să obțină cât mai curând același statut. Comisia de afaceri externe a Parlamentului turc va dezbate joi un proiect de lege care aprobă aderarea Suediei la NATO, scrie ziarul turcesc Sabah. Președintele Tayyip Erdoğan a înaintat proiectul de lege parlamentului spre ratificare în urmă cu trei săptămâni, într-o mișcare salutată de NATO și Stockholm. Turcia a ridicat inițial obiecții invocând că Suedia adăpostește grupări pe care Ankara le consideră teroriste. Proiectul de lege trebuie aprobat de Comisia de afaceri externe a Parlamentului înainte de votul în plen, Apoi urmează ca președintele Erdoğan să promulge documentul. „Suedia și Finlanda, state cu o veche neutralitate, au solicitat anul trecut să adere la NATO pentru a-și consolida securitatea după invazia Rusiei în Ucraina. Aderarea Finlandei a fost decisă în aprilie 2022, dar candidatura Suediei a fost blocată de Turcia și Ungaria până în prezent”, comentează Reuters.
Tot din actualitatea politică internațională, presa reține întâlnirea pe care ar urma să o aibă în California președinții american și chinez, în marja summitului APEC. Dintre principalele așteptări legate de această întâlnire, un loc aparte îl are reluarea comunicării la nivel militar între cele două state, deteriorată după pandemie și întreruptă după vizita fostului președinte al Camerei Reprezentanților, Nancy Pelosi, în Taiwan, după cum arată Associated Press. „Contactele militare ale SUA cu China sunt acum aproape inexistente, chiar și în contextul în care numărul incidentelor nesigure sau neprofesionale între navele sau avioanele celor două țări a crescut. SUA au considerat mereu relațiile militare cu China drept critice pentru a evita orice pas greșit și pentru a menține pacea în regiunea Indo-Pacifică”, mai notează AP.
Din sfera economică, Bloomberg observă că „Scăderea inflației duce la o redresare fragilă în estul Europei. Cele mai mari economii din estul Uniunii Europene intră într-o redresare fragilă, deoarece reducerea inflației încurajează consumatorii să înceapă să cheltuiască din nou. Ungaria a ieșit din recesiune cu un avans de 0,9% în trimestrul al treilea, mai bun decât era de așteptat, după cum au arătat datele publicate marți. Polonia a înregistrat o creștere cu 1,4%, cea mai bună performanță dintre statele membre UE pentru perioada avută în vedere”. Potrivit Bloomberg, „creșterea a continuat în România și Bulgaria, fiecare înregistrând un ritm de dezvoltare de 0,4% față de trimestrul precedent. Scăderea presiunii prețurilor a determinat deja băncile centrale de la Budapesta și Varșovia să înceapă să reducă ratele dobânzilor. Republica Cehă ar putea urma exemplul după o contracție economică neașteptată”.
Florin Matei, RADOR RADIO ROMÂNIA
