În plan extern, chiar la nivelul decidenților europeni, problema Tezaurului României evacuat la Moscova a rămas în mare parte necunoscută. În circuitul public din străinătate, atât cel științific, cât și în cel al literaturii de popularizare, nu există lucrări în limbi de circulație internațională dedicate acestei teme, iar istoricii și specialiștii în științe juridice români nu au abordat în străinătate problematica, spune guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.
De aceea se vor face demersuri în direcția informării membrilor Parlamentului European și a internaționalizării problematicii Tezaurului. Guvernatorul a mai anunțat că anul acesta se împlinesc, în decembrie, 107 ani de la evacuarea la Moscova a Tezaurului României. Iulian Olescu a urmărit declarațiile lui Mugur Isărescu.
Reporter: Banca Națională a României a pus consecvent în aplicare, începând din anul 1991, o strategie privind prezentarea pentru opinia publică internă și externă a problematicii Tezaurului trimis la Moscova în timpul Primului Război Mondial și apoi sechestrat de Uniunea Sovietică, a precizat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, în cadrul unui seminar pe această temă derulat la sediul Băncii Centrale. El a adăugat că, în acest an, când se împlinesc 107 ani de la evacuarea spre Moscova a Tezaurului României, BNR își propune să relanseze procesul de internaționalizare a problematicii legate de această temă.
Mugur Isărescu: Tezaurul BNR, Tezaurul de aur evacuat la Moscova, depozitat într-o țară aliată, cu documentele de rigoare, cu acord internațional recunoscut și validat de istorie, rămâne singurul caz în care rezerva de aur monetar este încredințată cu acte regulă și cu toate garanțiile depozitarului că va fi returnat oricând la cererea proprietarului, pentru ca ulterior aceste obligații, asumate conform tuturor normelor și cutumelor internaționale, să nu fie respectate. În acest an ne-am propus organizarea mai multor evenimente prin care să reafirmăm, mai ales în plan internațional, că România are un drept de creanță deplin valabil din punct de vedere istoric și juridic asupra depozitului său de aur evacuat la Moscova în 1916-1917. Proiectele noastre de viitor pornesc de la constatarea că, în plan extern, chiar la nivelul decidenților europeni, problema Tezaurului evacuat la Moscova a rămas în mare parte necunoscută în circuitul public din străinătate, atât cel științific, cât și în cel al literaturii de popularizare. Nu există lucrări în limbi de circulație internațională dedicate acestei teme, iar istoricii și specialiștii în științe juridice români nu au abordat în străinătate această problematică.
Reporter: Mugur Isărescu a subliniat că BNR a derulat permanent acțiuni în direcția recuperării Tezaurului, acțiuni care au culminat cu recunoașterea, în cadrul Comisiei comune româno-ruse dedicate discutării acestei teme, a faptului că actele prezentate de partea română reprezintă documente autentice, cu valoare de tratat internațional, care atestă depunerea de către România în Rusia, la Moscova, a bunurilor Tezaurului său, inclusiv Tezaurul BNR. El a adăugat că Banca Națională va acționa în direcția informării membrilor Parlamentului European, dar și a internaționalizării problematicii Tezaurului românesc sechestrat de către Uniunea Sovietică. Și Mihai Gribincea, fost ambasador al Republicii Moldova în România, consideră că situația nu poate fi rezolvată numai prin discuții bilaterale cu Federația Rusă, ci prin implicarea Uniunii Europene.
Mihai Gribincea: Nu există niciun obstacol de ordin legal, precondiții la aderare sau angajamente luate care ar împiedica România să solicite includerea chestiunii recuperării Tezaurului românesc de la Moscova pe agenda de dialog UE-Rusia. Chiar dacă în UE există puțină toleranță față de statele care încearcă să implice UE în problemele lor bilaterale cu state terțe, acest lucru se întâmplă frecvent, a se vedea, de exemplu, susținerea UE acordată Greciei în disputa greco-turcă privind Ciprul sau poziția luată de UE în susținerea Franței în disputa acesteia cu Australia în așa-numită criză a submarinelor. România a mai încercat să internaționalizeze chestiunea retrocedării Tezaurului, încercare care s-a încheiat însă atunci fără succes. În pofida experienței negative de internaționalizare a chestiunii recuperării Tezaurului românesc de la Moscova, noi credem că acest lucru este posibil în cadrul UE și după o pregătire temeinică a opiniei publice internaționale. Șansele de reușită sunt mai mari și pentru că, pe de o parte, statutul României pe arena internațională e altul în comparație cu anul 1995, acum România este țară membră UE, NATO, are un parteneriat strategic cu SUA. Pe de altă parte, sunt și alte state care au probleme similare cu Moscova: Polonia, Spania, Lituania. Pentru a reuși în demersul său, chestiunea recuperării Tezaurului românesc depozitat la Moscova, trebuie să fie însă nu doar o preocupare a BNR, ci și a MAE și a întregului guvern, a parlamentarilor și europarlamentarilor, a institutelor culturale de peste hotare etc.
Reporter: Consilierul guvernatorului BNR, Cristian Păunescu, a punctat în cadrul evenimentului importanța aurului ca activ de rezervă, în ciuda faptului că nu mai este un etalon monetar.
Cristian Păunescu: Aurul a rămas un activ de rezervă important. Și uitați-vă la Bursa de Metale Prețioase de la Londra. La orice cât de mic incident internațional, prețul aurului crește, se duce în sus. Producția de aur, oricât ar fi de mare, nu reușește să oprească setea de aur şi tot mai multe bănci centrale, mă refer la Banca Centrală a Indiei sau a Chinei, fac achiziții importante de aur, de stoc de aur. Țări din jurul nostru care cu ani în urmă luau în derâdere rezerva de aur au continuat să își crească rezerva în fiecare an, reușind să aibă rezerve apropiate de România.
Reporter: La Banca Națională a României există încă din 1922 un dosar care cuprinde toate documentele originale legate de evacuarea la Moscova a Tezaurului românesc în perioada 1916-1917, dosar predat de-a lungul timpului de la un guvernator la altul./schelaru
RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂȚI – 20 noiembrie
