„Israelul și Hamas convin un armistițiu în vederea eliberării unor ostatici” – acesta este titlul unui articol din ziarul american The New York Times, dar, după cum și era de așteptat, vestea apare pe prima pagină a tuturor marilor cotidiene. Ziarul francez Le Monde subliniază că, „încele din urmă, cinci săptămâni de negocieri au dus la încheierea unui acord vizând eliberarea ostaticilor”. Același ziar precizează că, „potrivit acordului mediat de Qatar și Egipt, 50 de femei și copii reținuți de Hamas ar urma să fie eliberați în schimbul a 150 de prizonieri palestinieni”. Din ziarul israelian Ha’aretz, aflăm că șeful faimosului Mossad, serviciul israelian de informații secrete, „a plecat în Qatar pentru finalizarea armistițiului dintre Israel și Hamas”. Un alt ziar israelian, The Times of Israel, notează că vestea armistițiului a fost salutată cu căldură pe arena internațională. „China și Rusia aplaudă și ele încetarea temporară a luptelor, iar Parisul spercă ca, printre cei eliberați, să se numere și cetățenii francezi”, precizează cotidianul israelian. Potrivit aceluiași ziar, „Germania și Regatul Unit au salutat acordul, ca de altfel și Turcia, Iordania, precum și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și secretarul general al ONU, Antonio Guterres”.
Dar presa rusă nu uită să menționeze că, în urmă cu două zile, Ucraina a marcat împlinirea unui deceniu de la revolta de pe Maidan, iar țara a fost vizitată de președintele Consiliului European, Charles Michel, dar și de Maia Sandu, președinta Republicii Moldova. În acest sens, ziarul moscovit Pravda explică și care a fost scopul prezenței președintei moldovene la Kiev, drept care titrează: „Sandu a venit la Kiev pentru a coordona o provocare în Transnistria”. Potrivit aceluiași ziar, „cu cât stau lucrurile mai rău în cazul forțelor ucrainene de pe frontul de nord, cu atât mai mare este probabilitatea reluării conflictului transnistrean”. În plus, același ziar afirmă că, „lângă Avdiivka, o localitate din Donețkul ucrainean, armata rusă a anihilat niște mercenari americani și canadieni”.
Mai multe țări din Europa sunt însă preocupate și de propriul lor viitor. Ieri (22 noiembrie), „în Spania a avut loc prima ședință a noului guvern sub președinția aceluiași Pedro Sanchez”, informează cotidianul spaniol El Mundo. Ziarul mai scrie că „premierul a transmis o scrisoare miniștrilor săi în care el se pronunță împotriva opoziției, susținând că aceasta ar nega legitimitatea acestui executiv”. ‚Să răspundem prin muncă’, îndeamnă premierul Sanchez, citat fiind de El Pais, un alt cotidian spaniol important.
Dar alegerile din Olanda sunt cele asupra cărora se concentrează în principal atenția presei. Și asta, pentru că, sondajele fiind neclare, nu se știe cine ar fi câștigătorul. Cotidianul britanic The Guardian titrează: „Pentru prima oară după 13 ani, Olanda este pe cale să aibă un nou premier”. Publicația americană Politico estimează că „ascensiunea extremei drepte i-ar putea da un ultim impuls lui Geert Wilders”. Iar un ziar din Belgia vecină, La libre Belgique, afirmă că „singura certitudine a alegerilor anticipate de ieri este faptul că un guvern de coaliție va fi greu de format”. Iar, în britanicul The Times, o analistă, fostă consilier ministerial, afirmă: „Oricine ar crede că știe cine va câștiga alegerile, spune numai prostii. Se poate întâmpla orice, dar absolut orice”.
(Alexandru Danga, Agenția de presă RADOR)
