„Sunt uimit să aflu că, în toiul războiului, guvernul israelian este hotărât să aloce noi fonduri pentru alte colonii ilegale. Asta nu înseamnă autoapărare și nu va face ca Israelul să se simtă mai în siguranță”. Declarația îi aparține lui Josep Borrell. șeful diplomației din Uniunea Europeană, și a fost postată în contul său de pe X, fostul Twitter, citată fiind de publicația turcă Daily Sabah, dar și de multe alte ziare străine Potrivit ziarului israelian The Jerusalem Post, același Borrell ar mai fi spus că „Autoritatea Palestiniană trebuie să preia guvernarea Fâșiei Gaza, acum controlată de Hamas, oferind astfel o alternativă mai bună și mai viabilă”.
Așadar, conflictul dintre Israel și gherilele palestiniene Hamas continuă să se afle pe prima pagină a ziarelor străine, dar niște vești bune există totuși. Ziarul american USA Today anunță că „armistițiul dintre Israel și Hamas a fost prelungit cu încă două zile”. Același ziar amintește că „armistițiul ar fi urmat să expire ieri (luni, 27 noiembrie), dar liderii israelieni și palestinieni au convenit să îl prelungească în vederea eliberării mai multor ostatici”.
Mai aproape de noi, în Ucraina vecină, conflictul cu Rusia continuă să se agraveze. Ziarul american The New York Times precizează că „Ucraina este bântuită de vijelii, vremurile fiind grele pentru populație și pentru soldați deopotrivă”. Ziarul moscovit Pravda citează un portal, 3mv.ru, care ar fi estimat că „nu se mai vorbește despre o victorie a forțelor armate ucrainene, nu se ma vorbește despre nicio concesie, iar Pentagonul nu și-ar dori decât să se așeze la masa negocierilor și să semneze capitularea în condițiile Moscovei”. Într-un alt ziar rusesc, Izvestia, de-acum faimoasa purtătoare de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, afirmă că „Occidentul s-a izolat de Rusia printr-un nou zid, respectiv, cel de la granița finlandeză”. În opinia sa, „Finlanda nu și-a distrus doar relațiile cu Rusia, ci și viața propriilor cetățeni”. Dar, în privința războiului din Ucraina, ziarul american The Wall Street Journal comentează lucid: „Ezitările Occidentului și hotărârea tot mai fermă a Rusiei de a-și pune toate resursele – umane și economice – în slujba războiului prevestesc un an greu pentru apărarea Ucrainei”.
În Europa Occidentală însă, îngrijorările par să fie mai ales de ordin politic, ele fiind provocate de o presupusă ascensiune a extremei drepte. „La un an după venirea dreptei la putere, extrema dreaptă din Suedia are vântul în pupa”, titrează cotidianul francez Le Monde. În ceea ce o privește, scena politică din Olanda pare să se afle și ea în derivă. Cotidianul britanic The Guardian îl citează pe presupusl câștigător al recentelor alegeri olandeze, Geert Wilders, liderul unui partid de extremă-dreaptă, care recunoaște că, cităm „nașterea unei coaliții guvernamentale nu e tocmai cea visată”. Același ziar precizează și motivul: „Persoana numită de el ca să închege o coaliție guvernamentală a trebuit să se retragă în urma unor acuzații de fraudă”. Din țara vecină, ziarul belgian La libre Belgique anunță însă că „Ronald Plasterk, un fost ministru din partea Partidului Muncii din Olanda (PvdA) a fost desemnat să clarifice situația în vederea formării noului guvern”. Fost ministru al educației și de interne, Plasterk se arată optimist, potrivit unor declarații făcute în ziarul olandez De Telegraaf: „Ce are să se-ntâmple? Întrebarea nu este una grea. Formarea guvernului nu este extrem de complicată și nu trebuie să dureze prea mult”.
(Alexandru Danga, Agenția de presă RADOR)
