La 30 noiembrie este praznicul Sfântului Andrei. Cinstim memoria Sfântului Andrei cel Întâi Chemat – un predicator creștin, primul dintre cei 12 apostoli și fratele Sfântului Petru. Este numit Primul Chemat pentru că a fost primul dintre apostoli care l-a urmat pe Hristos. În calendarul popular, sărbătoarea este legată de succesiunea anotimpurilor, de aceea marchează începutul iernii. Potrivit credinței populare, din 30 noiembrie, ziua începe să crească “cât crește o cereală”, iar soarele începe să se miște „ca un pui în ou”. Prin urmare, ziua Sfântului Andrei este considerată o sărbătoare a cerealelor – un simbol al fertilităţii, iar masa ar trebui să fie plină de produse cerealiere.
Obiceiul fierberii diverselor cereale – porumb, grâu, mazăre, linte, fasole și tot ce se seamănă pe câmp – este legat de speranța fertilității. Aceasta se face în speranța că recoltele se vor umfla așa cum boabele fierte se umflă, astfel încât anul să fie roditor și bogat.
În unele regiuni ale țării, unele leguminoase sunt împărține oamenilor pentru sănătate și prosperitate, iar în alte locuri nu se scoate mâncarea din casă, pentru a nu scoate fertilitatea din casă. Deoarece sărbătoarea cade în Postul Crăciunului, totul pe masă trebuie să fie de post. Se pune pe masă pâine și feluri de mâncare din cereale și leguminoase. Trebuie să existe preparate din fasole, linte, grâu, bulgur, porumb. Pâinea este frământată de stăpâna casei și ruptă de cel mai în vârstă membru al familiei. Pe masă ar trebui să fie și grâu fiert și mei, asezonate cu zahăr și scorțișoară. Porumbul fiert este, de asemenea, un element important, care poate fi asezonat cu unt sau sare. După cum spune tradiția, ar trebui să păstrați câteva boabe de porumb, care se dau animalelor dimineața. (www.actualno.com-30noiembrie2023)/pmirela
RADOR RADIO ROMÂNIA (30 noiembrie)
