Presa internațională continuă să urmărească cele mai recente evoluții înregistrate în războaiele care afectează vecinătatea estică a României și Orientul Mijlociu. Israelul și Hamas sunt de acord cu prelungirea cu încă o zi a armistițiului în Gaza, scrie publicația Cadena Ser din Spania. Israelul și Hamas au confirmat că armistițiul din Fâșia Gaza continuă, ceea ce va permite eliberarea mai multor ostatici israelieni deținuți de Hamas și a mai multor prizonieri palestinieni din închisorile israeliene. Prelungirea armistițiului se face în aceleaşi condiţii ca în cazul încetărilor anterioare ale focului: suspendarea activităţilor militare şi intrarea ajutorului umanitar în Fâşia Gaza. De vinerea trecută, 210 prizonieri palestinieni au fost eliberați din închisori, toți femei și copii, ca parte a pactului de schimb pentru ostaticii israelieni ținuți captivi în Gaza de milițiile palestiniene. În total, 97 de ostatici din Gaza au fost deja eliberați, inclusiv 73 de israelieni și 24 de străini – 23 de thailandezi și un filipinez. Se crede că în Fâșie sunt încă aproximativ 145 de ostatici.
Autorităţile israeliene l-au convocat pe ambasadorul Spaniei pentru a-i transmite un protest după ce premierul spaniol Pedro Sanchez a declarat că se îndoiește că Israelul respectă dreptul internațional umanitar în Fâșia Gaza. Potrivit Reuters, premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat că i-a cerut ministrului său de externe să-l convoace pe ambasadorul Spaniei pentru a-i adresa o mustrare „după declarația rușinoasă a premierului spaniol din aceeași zi când teroriștii Hamas ucid israelieni în capitala noastră, Ierusalim”. Doi membri ai Hamas au ucis trei persoane într-o stație de autobuz din Ierusalim în timpul orelor de vârf ale dimineții de joi.
Presa internațională continuă să urmărească și războiul din vecinătatea estică a României, reținând afirmația președintei Comisiei Europene, care a subliniat că Strategia de apărare a UE trebuie să includă Ucraina. Potrivit Reuters, Ursula von der Leyen a declarat că „Uniunea Europeană ar trebui să țină cont de nevoile militare ale Ucrainei deoarece acestea determină strategia viitoare a industriei europene de apărare”. „Strategia noastră poate fi completă doar dacă ia în considerare nevoile Ucrainei și capacitatea industrială a Ucrainei” a spus ea într-un discurs susținut la conferința anuală a Agenției Europene de Apărare. Ursula von der Leyen a spus că Ucraina ar trebui să fie integrată în programele de apărare ale UE pentru a ajuta astfel la satisfacerea nevoilor sale în războiul împotriva invaziei rusești.
Din actualitatea politică europeană, presa reține că partidul de extremă dreapta care a câștigat alegerile legislative din Țările de Jos, PVV, întâmpină dificultăți în a-și asigura o majoritate pentru guvernare. Potrivit Le Figaro, „liderul de extremă dreapta Geert Wilders și-a văzut reduse speranțele de a guverna odată cu refuzul unui potențial partener, partidul Noul Contract Social (NSC, 20 de locuri) de a intra în coaliție” din cauza pozițiilor extremiste ale PVV dar și a abordărilor acestuia în privința unor teme importante precum Ucraina, „Nexit” și politica fiscală. La încheierea scrutinului, Geert Wilders s-a declarat în favoarea unei coaliții cu NSC, Mișcarea agricultor-cetățean (BBB, șapte locuri) și Partidul Popular pentru Libertate și Democrație (VVD, 24 de locuri), centru dreapta. „Dar acest partid, din care provine prim-ministrul în exercițiu Mark Rutte, a exclus deja să meargă într-un guvern condus de Geert Wilders, asigurând totodată că va fi gata să „susțină o coaliție de centru-dreapta”.
În Dubai au început lucrările COP28, Conferința anuală a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, „un eveniment care va fi o bătălie aprigă pentru ieșirea din epoca combustibililor fosili și finanțarea tranziției energetice în țările în curs de dezvoltare”, scrie Euronews. ”Dacă nu punem capăt erei combustibililor fosili așa cum o cunoaștem, acceptăm declinul nostru terminal. Și alegem să plătim cu viața oamenilor”, a avertizat secretarul executiv al Organizației Națiunilor Unite pentru Schimbările Climatice. Reamintind că 2023 a fost ”cel mai fierbinte an pentru omenire în care s-au înregistrat atât de multe recorduri terifiante”, Simon Stiell a avertizat că din punct de vedere climatic ”ne aflăm pe marginea unei prăpastii”. Secretarul general al Națiunilor Unite, Antonio Guterres, a declarat pentru AFP că „perioada de relaxare s-a terminat”, iar COP28 ar trebui să vizeze o adevărată eliminare a combustibililor fosili, pentru a evita ”dezastrul total” spre care se îndreaptă acum omenirea.
Fostul secretar de stat american Henry Kissinger, „omul care a modelat politica SUA”, a încetat din viață la 100 de ani. Publicația italiană La Stampa face un portret al autorului celebrei fraze „puterea este afrodisiacul suprem”. Pentru Kissinger, „lumea era un puzzle gigantic, în care fiecare piesă juca un rol important și distinct pentru un singur scop: SUA ca superputere internațională, chiar și cu prețul intervențiilor de realpolitik pe scena mondială, considerate de mulți ca fiind brutale și ilegitime, cum ar fi bombardarea și invazia Cambodgiei și sprijinul pentru lovitura de stat a lui Augusto Pinochet din Chile, în 1973, care l-a înlăturat pe Salvador Allende”. Kissinger a fost, de fapt, un președinte din umbră, chiar dacă masa de lucru din Biroul Oval a rămas mereu un miraj imposibil pentru el, datorită faptului că nu s-a născut în SUA. Figură cheie a politicii americane, fostul secretar de stat al lui Richard Nixon și Gerald Ford a fost cu siguranță „cel mai influent diplomat din America”, rezumă Politico. „Singura persoană care a fost atât consilier pentru securitate națională, cât și secretar de Stat la Casa Albă, el a exercitat un control asupra politicii externe americane care a fost rareori egalat”, notează The Washington Post. Inițiator al destinderii cu Uniunea Sovietică și al dezghețului în relațiile cu China lui Mao în anii 1970, Kissinger poate „fi considerat în mare măsură responsabil pentru schimbările politice de amploare care au reorientat cursul afacerilor mondiale”, subliniază cotidianul american.
Florin Matei, Agenția de Presă RADOR
