Revista presei internaționale – 4 decembrie

Presa internațională continuă să relateze despre evoluțiile din Fâșia Gaza și să analizeze perspectivele soluționării de durată a acestui conflict. Le Monde reamintește că „actuala confruntare Israel-Hamas este deja cea mai lungă și cea mai mortală din seria de războaie dintre cele două tabere, care a început în 2008”. „În același timp, însă, Benjamin Netanyahu își consolidează recordul de cel mai longeviv prim-ministru din istoria Israelului. În ciuda nepopularității sale, evidențiate de demonstrațiile masive împotriva reformei Curții Supreme, și în ciuda responsabilităților sale pentru fiasco-ul din 7 octombrie, data atacului inițial al Hamas, nimic nu garantează că el va demisiona”. Cotidianul central francez reamintește că premierul israelian, obsedat de supraviețuirea sa politică, refuză ideea unui stat palestinian și oferă doar soluții unilaterale pentru viitorul enclavei de coastă, ceea ce reduce considerabil șansele unei păci durabile.
Referitor la originile conflictului și la modalitățile de detensionare a acestuia, Haaretz se întreabă de ce ucigașii Hamas au invocat la atacuri numele lui Dumnezeu/Allah, și nu eliberarea Palestinei de sub jugul israelian. „Pentru oricine încearcă să găsească o soluție a conflictului israeliano-palestinian, un excelent punct de pornire ar trebui să fie acceptarea faptului că acest conflict e mai presus de orice unul de factură religios-naționalistă”.
În Europa, în schimb, cresc temerile referitoare la atacurile antisemite. La Libre Belgique notează că Danemarca mobilizează armata pentru a proteja locațiile evreiești și israeliene din capitala Copenhaga. „Mai multe demonstrații ca reacție la războiul Israelului împotriva Hamas, cuplate cu arderile Coranului care au loc în țara scandinavă, au îngreunat mult volumul de muncă al poliției daneze”. „Ne aflăm într-o situație în care amenințarea teroristă care apasă asupra Danemarcei este gravă. Conflictul din Orientul Mijlociu a dus la o creștere complet inacceptabilă a antisemitismului și a insecurității în rândul evreilor din țara noastră”, a declarat ministrul danez al justiției, Peter Hummelgaard, citat de publicația belgiană.
Presa franceză scrie pe larg despre noul atac terorist înregistrat la Paris. „Un turist german născut în Filipine a fost ucis sâmbătă seara într-un atac în inima capitalei, nu departe de Turnul Eiffel, în arondismentul 15 din Paris”, citim în Le Parisien. „Atacatorul a lovit încă un turist, un englez, după care a fost reținut”. Le Monde furnizează câteva date din anchetă: potrivit investigațiilor inițiale, autorul atacului, Armand Rajabpour-Miyandoab, a înregistrat în aceeași zi un videoclip în limba arabă, în care jură credință grupului jihadist Statul Islamic.
„Cu câțiva ani mai devreme, în timpul procesului său din 2018, mama lui povestise convertirea lui la islam și radicalizarea, explicând că fiul său, pe care l-a descris ca fiind timid, labil psihic și manipulabil, a căzut în plasa Statului Islamic. Tot conform procurorului, mama atacatorului raportase la sfârșitul lunii octombrie „îngrijorarea cu privire la comportamentul fiului său, care a devenit foarte retras”. Cu toate acestea, explică procurorul antitero citat le Le Monde, nu au existat dovezi care să declanșeze noi proceduri penale în aceste circumstanțe”. Le Figaro vorbește despre marea preocupare legată de „jihadosfera” care prosperă pe web.
„De la Arras la Paris, recentele atacuri sunt o amintire a amplorii unei amenințări teroriste islamiste în continuă evoluție. În ciuda eșecurilor înregistrate de Statul Islamic în Siria și Irak, ideologia jihadistă este mai prezentă ca niciodată pe rețelele sociale. Acesta reunește islamiști care trăiesc în Franța și care acţionează în mod independent, un amestec de indivizi care suferă de tulburări psihice, profiluri aparent serioase care propovăduiesc violența sau tineri și foarte tineri (13-14 ani) care aderă la tezele ISIS. Figaro conchide că „acești teroriști in nuce sunt motivați de actualul conflict israeliano-palestinian, de propagandă și, de asemenea, de o nouă dinamică a ramificațiilor Statului Islamic din Africa sau Afganistan”.
Presa italiană s-a concentrat asupra reuniunii Free Europe, organizată la Florența de grupul de Identitate și Democrație din Parlamentul European.
„Liderii de extremă dreapta ai Europei au tras salva de deschidere a campaniei electorale promise la nivelul întregii UE printr-un miting organizat duminică la Florența de grupul radical Identitate și Democrație”, notează Politico. „După victoria-surpriză a liderului anti-islam Geert Wilders la alegerile generale din Olanda din noiembrie, agitatorii eurosceptici din ID au promis celor vreo 2.000 de simpatizanți strânși într-o fortăreață de secol 16 din capitala Renașterii italiene că vor schimba dinamica politică la Bruxelles.
„O altă Europă, fără socialiști la conducere, e posibilă și e necesară”, a declarat Matteo Salvini, liderul partidului italian de dreapta Lega, gazda mitingului ID, care e format din 14 partide. După cum notează La Repubblica, Salvini a declarat că „pentru a sparge coaliția veche de decenii dintre conservatorii, socialiștii și liberalii de la Bruxelles, radicalii eurosceptici ar trebui să se alieze după alegerile din iunie cu PPE sau cu Conservatorii și Reformiștii Europeni”. ”Internaționala Neagră de la Florența”, după cum au numit-o observatorii, sau ”Șantierul negru”, care urma să dea startul unei formațiuni la dreapta Giorgiei Meloni, a început puţin cam anemic, remarcă Il Fatto Cotidiano. „De altfel, greii au lipsit, iar Marine Le Pen a intervenit pur și simplu cu un mesaj video în care o atacă pe doamna Von Der Leyen: „Dacă nu facem nimic, vom lăsa Bruxelles-ul să guverneze în detrimentul vieții popoarelor europene”. Publicația notează că un mare absent a fost şi câștigătorul alegerilor olandeze, Geert Wilders, care a trimis şi el tot un mesaj video.
În legătură cu acest miting, Manfred Weber, liderul Partidului Popular European, trage un semnal de alarmă: „Dacă guvernele nu pot demonstra că pot gestiona eficient imigrația, următoarele alegeri pentru Parlamentul European ar putea fi o victorie zdrobitoare pentru extrema dreaptă”, notează Euronews. Weber reamintește că în primele zece luni ale anului 2023, Uniunea Europeană a înregistrat aproape 331.000 de treceri neregulate a frontierei. „Centrele de primire a migranților din Austria, Belgia, Olanda și Germania sunt pline. Oamenii văd imaginile de la Lampedusa”, a continuat Weber, „și vor un stat care să rezolve problemele, care să gestioneze situația. Iar noi până acum nu am făcut acest lucru”, mai citim în Euronews.
/rlambru/asalar