Turneul lui Vladimir Putin în țările din Golf reține atenția presei internaționale. ”Vizită-fulger a președintelui rus în Arabia Saudită și în Emirate pentru petrol și susținere în războiul cu Ucraina”, titrează Corriere della Sera, care adaugă că „țarul” dorește să se prezinte ca o alternativă la Occidentul nu prea bine văzut în regiunea Orientului Mijlociu. Publicația italiană reamintește că în conflictul dintre Israel și Hamas, Putin are câțiva ași în mânecă: statul evreu are nevoie de Rusia în Siria și pentru a avea o contrapondere pentru Iran. Iar Hamas se bucură de sprijinul Moscovei și, în semn de bunăvoință, a eliberat cu prioritate ostatici având cetățenie rusă.
Despre Egiptul vecin, Le Monde remarcă faptul că, în ajunul alegerilor prezidențiale, președintele Al-Sisi se străduiește să-și restabilească poziția pe scena internațională, prezentându-se ca „mediator esențial” în conflict. ”Președintele cultivă imaginea unui șef de stat curtat de liderii mondiali care au vizitat succesiv Cairo pentru a căuta soluții pentru problemele spinoase ale extragerii cetățenilor străini, ale eliberării ostaticilor și chiar ale organizării răspunsului umanitar. „Al-Sissi dorește să facă din criza din Gaza calul său de bătaie în campanie, pentru putea evita să menționeze o altă criză: deteriorarea fără precedent a economiei egiptene, care îi umbrește bilanțul și pentru care a fost mult criticat înainte de izbucnirea războiului la porțile Egiptului, conchide Le Monde.
Tot mai multă îngrijorare transpare din analizele publicate pe tema conflictului ruso-ucrainean. Pornind de la faptul că Volodimir Zelenski și-a anulat fără explicații discursul programat pentru marți în fața Congresului american, France 24 subliniază că se înregistrează o frustrare crescândă a Kievului în legătură cu erodarea sprijinului din partea statelor occidentale după izbucnirea războiului dintre Israel și Hamas.
France 24 se referă și la traseul tensiunilor la vârful puterii ucrainene: ”Zelenski este criticat de premierul Kievului pentru că a amânat alegerile, iar președintele, la rândul său, este nemulțumit de ieșirile în public ale șefului statului major, Zalujnîi. Angajate din iunie într-o contraofensivă lentă menită să recucerească de la ruși teritoriile cucerite în sudul și estul Ucrainei, trupele Kievului se luptă să găsească punctul slab în linia gigantică de apărare ridicată de Rusia de-a lungul a aproximativ 1.000 de kilometri de front.
Pe același subiect, Le Monde remarcă „rivalitatea crescândă dintre Volodimir Zelenski și șeful statului major”. Ținând cont că este vorba de cele mai populare personalități din Ucraina aflată în război, dezbaterea stârnește îngrijorare în rândul populației. „Consecințele contrelor publice dintre cei doi ar putea fi nefaste pentru Kiev”, după cum remarcă un politolog ucrainean: „Nimeni nu va sprijini o țară a cărei armată și ai cărei lideri politici sunt în dezacord”.
„Rusia are planuri pentru Moldova”, titrează Wall Street Journal, care explică: „Micuțul stat de lângă Ucraina e următorul în meniul Kremlinului”. Analiza pornește de la recentele declarații ale ministrului rus de externe, Serghei Lavrov, potrivit căruia „Moldova e destinată să cadă următoarea victimă în războiul hibrid dezlănțuit de Occident contra Rusiei”. Realitatea, notează publicația americană, este aceea că, pe măsură ce moldovenii gravitează politic către Vest, țara lor devine o țintă a agresiunii hibride a Rusiei. Putin șantajează energetic Chișinăul și speră că dificultățile economice ale micului stat ex-sovietic vor produce instabilitate politică și vor întoarce opinia publică împotriva guvernului pro-occidental. În cazul în care Kremlinul va reuși să treacă cu tăvălugul peste Ucraina, ulterior se va regrupa și va urmări să ațâțe instabilitatea și în alte părți ale fostei URSS, avertizează Wall Street Journal.
„Procesele legate de pandemie se înmulțesc”, citim în Politico, care constată că
lista acțiunilor judiciare legate de achizițiile UE de vaccinuri pentru COVID-19 este în creștere. Un document judiciar obținut de POLITICO arată că Pfizer, împreună cu partenerul său BioNTech, au demarat proceduri judiciare împotriva guvernului ungar în luna ianuarie a acestui an pentru livrările de vaccin COVID-19. Litigiul a început când Ungaria a notificat Pfizer în noiembrie 2022 că nu intenționează să efectueze plățile către compania farmaceutică, invocând conflictul din Ucraina. Procesul Pfizer împotriva Ungariei este similar cu cel deschis de aceeași companie farmaceutică împotriva Poloniei. În ambele cazuri, țările sunt trimise în judecată la o instanță civilă pentru refuzul lor de a primi și de a plăti livrările de vaccinuri COVID-19 pentru care s-au angajat. În România, notează Politico, procurorii doresc ridicarea imunității fostului premier Florin Cîțu și a doi foști miniștri ai sănătății, susținând că au achiziționat prea multe vaccinuri COVID-19 și, prin urmare, au produs statului prejudicii de peste 1 miliard de euro. Între timp, New York Times dă în judecată Comisia Europeană pentru că a refuzat să dezvăluie mesajele text menționate într-un interviu din aprilie 2021 cu Ursula von der Leyen. În articol, președinta Comisiei a vorbit despre eforturile sale de achiziție a vaccinurilor și despre schimbul de mesaje cu directorul executiv al Pfizer, Albert Bourla.
În sfârșit, organul de supraveghere a criminalității financiare din UE, Parchetul European, a anunțat într-un scurt comunicat de presă în octombrie anul trecut că a deschis o investigație cu privire la achiziționarea de vaccinuri. Nu a precizat însă pe cine investighează, adaugă publicația belgiană.
Washington Post urmărește la rândul său ancheta care vizează acțiunile guvernului britanic în timpul pandemiei de Covid. Marea Britanie a avut cel mai mare număr de decese cu coronavirus din Europa, iar avocatul anchetei, Hugo Keith, afirmă că peste 230.000 de decese au fost înregistrate peste media anuală obișnuită. Fostul premier conservator, Boris Johnson, a recunoscut că a subestimat amenințarea Covid, dar a susținut că guvernul său a luat în considerare cu atenție dovezile disponibile la acea vreme și că a făcut „cel mai bun lucru posibil” în circumstanțe extraordinare. Publicația americană mai notează că ancheta survine într-un moment deosebit de sensibil; cu alegerile care se profilează anul viitor și după 13 ani la putere, Partidul Conservator al lui Johnson se teme să nu fie penalizat la vot din cauza lipsei de competență din timpul pandemiei./rlambru/ctuluc
(Agenția de Presă Rador – RADOR RADIO ROMANIA)
