Războiul din Ucraina, vizita lui Erdoğan la Atena și conflictul din Gaza se numără printre temele principale dezbătute de presa internațională.
Problema ajutorului occidental pentru efortul de război ucrainean reprezintă fără îndoială chestiunea zilei. „Ajutorul internațional acordat Ucrainei – la cel mai scăzut nivel de la începutul invaziei ruse”, titrează Le Monde, precizând că „în timp ce fondurile sunt blocate politic în SUA și UE, sprijinul pentru Kiev a scăzut deja cu 90% într-un singur an, potrivit unui raport al Institutului Kiel”. În calitatea de cei mai generoși donatori se remarcă acum Norvegia (cu 1,6% din PIB) și țările baltice, la care se adaugă vecinii Ucrainei precum Polonia și România, care oferă tipuri de ajutor indirect mai greu de cuantificat, inclusiv din partea societății civile. Din Belgia, publicația Le Vif deplânge faptul că „Congresul SUA nu a reușit să adopte un pachet mare de peste 106 miliarde de dolari cuprinzând fonduri pentru Ucraina”, alături de asistență pentru Israel și aliații asiatici, întrucât „blocarea fondurilor ar echivala cu un scenariu catastrofal pentru Kiev”. De altfel, secretarul britanic de externe, fostul premier David Cameron, s-a deplasat la Washington pentru a-i îndemna pe politicienii americani să aprobe ajutorul pentru Ucraina, consemnează agenția Reuters. Editorialul cotidianului american The Wall Street Journal explică ce se petrece în Senatul SUA. Democrații știau dinainte că pachetul va fi respins fiindcă nu cuprinde și fonduri pentru protecția graniței sudice, dar l-au supus la vot oricum, ca să-i pună pe republicani într-o lumină proastă. Ziarul îi acuză pe senatori de „teatru politic” și, subliniind că problema Ucrainei este una „urgentă”, se întreabă dacă „Biden va sacrifica ajutorul pentru Kiev ca să nu supere facțiunea de stânga pro-imigrație a Partidului Democrat”.
În Uniunea Europeană ajutorul pentru Ucraina e blocat de premierul ungar filorus Viktor Orbán, care, transmite agenția MTI, i-a și cerut joi premierului spaniol Pedro Sancez scoaterea de pe ordinea de zi a următorului Consiliului European a chestiunii începerii negocierilor de aderare cu Ucraina. Motivele invocate de Orbán în acest sens sunt „diferenţe de opinie între statele membre”, „pregătirea insuficientă” şi faptul că discuția ar fi acum „inoportună”. Tot MTI precizează însă că preşedintele francez Emmanuel Macron l-a primit joi pe Orbán la Paris pentru a dezbate bilateral „diverse subiecte aflate pe ordinea de zi a Consiliului European din 14-15 decembrie”, între care „ajutorul acordat Ucrainei” și „extinderea şi reformarea UE”. Cu Macron lucrând la deblocarea ajutorului, președintele Consiliului European Charles Michel și președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen au descins joi la Beijing pentru o întâlnire la nivel înalt cu președintele chinez Xi Jinping pentru a discuta, pe lângă o serie de chestiuni economice, problema eludării sancțiunilor internaționale de către Rusia cu ajutorul Chinei. Portalul Politico scrie că cei doi europeni „i-au trântit pe masă” lui Xi o listă cu 13 companii chineze care exportă în Rusia bunuri cu dublă utilizare folosite în război, cerându-i să rectifice „imediat” situația, fiindcă în caz contrar UE ar putea sancționa și firmele respective. Concluzia alarmantă o trage cotidianul britanic The Telegraph, sub titlul „Putin e aproape de victorie. Europa ar trebui să fie îngrozită”. „Timpul Ucrainei se epuizează. Pericolul este acela ca UE să aibă aceeași soartă cu Sfântul Imperiu Roman”, care a fost „șters de pe hartă” de Napoleon, numai că de data aceasta cuceritorul nu va mai veni dinspre vest, ci dinspre est.
Vești aparent mai bune vin din colțul nord-estic al Mediteranei, unde „președintele turc Tayyip Erdoğan a promis o nouă eră în relațiile cu Grecia”, transmite BBC. „Cele două țări vecine sunt rivali tradiționali, iar relațiile lor sunt frecvent reci. Chiar anul trecut Erdoğan declara că nu va mai vorbi cu premierul grec.” Totuși, Erdoğan a sosit după șase ani la Atena pentru a discuta în special despre comerț și imigrație. „În contextul în care economia turcă e într-o criză gravă, Erdoğan și premierul grec Kyriakos Mitsotakis și-au exprimat dorința de a dubla schimburile comerciale”; „Atena și Ankara vor de asemenea să relanseze un program de scutire de viză pentru turcii care doresc să viziteze 10 insule grecești”, reține La Libre Belgique. Publicația elenă Ert News consideră că vizita a fost rodnică mulțumită adoptării unei „Declarații de prietenie și bună vecinătate”: „e un text deosebit de important, deoarece e prima dată când Grecia și Turcia se angajează pentru relații de prietenie și bună vecinătate și pentru «ape liniștite»”, adică fără dispute și incidente în Marea Egee. Ziarul turc Hürriyet merge chiar până la a proclama vizita drept „istorică”, preluând în titlul articolului o declarație comună a celor doi conducători: „Nu există între noi nicio problemă care să nu poată fi rezolvată”. Între timp însă, în revista americană Foreign Policy un profesor universitar de origine turcă din SUA publică o analiză intitulată „A venit vremea să fie revizuită apartenența Turciei la NATO”, observând în subtitlu că „în aproape fiecare teatru al intereselor vitale de securitate, președintele Erdoğan pare a fi devotat misiunii de a submina alianța transatlantică”.
„Secretarul de stat al SUA Antony Blinken a cerut joi Israelului să facă mai mult pentru a proteja civilii și să permită mai mult ajutor umanitar” în contextul ofensivei din sudul Fâșiei Gaza, informează Reuters. Totodată, „responsabilul ONU pentru situaţii umanitare de urgenţă, Martin Griffiths, a declarat joi că există indicii promițătoare că punctul de trecere Kerem Shalom din Israel ar putea fi deschis curând pentru a permite mai mult ajutor umanitar în Gaza”. Între timp președintele statului care susține organizația teroristă Hamas, Iran, se află în vizită oficială la Moscova, de unde a declarat că Israelul comite în Gaza „genocid și crime împotriva umanității” cu ajutorul „SUA, precum și al țărilor occidentale”, citat de agenția rusă TASS. În Israel, site-ul Ynet News acuză în schimb guvernul că „doarme la volan în timp ce ostaticii sunt torturați”. Articolul pledează pentru a se pune presiune pe Hamas prin operațiunile militare pentru a elibera ostaticii, subliniind că ostaticii ar trebui să fie prioritatea imediată, iar nu distrugerea Hamas. Săptămânalul britanic The Economist consideră că „armata israeliană e conștientă că operează sub presiunea unui amestec de așteptări ireconciliabile. Politicienii și majoritatea poporului din Israel vor distrugerea Hamas; familiile ostaticilor își vor mai presus de toate rudele înapoi acasă; aliații vor cât mai puține victime colaterale palestiniene și încheierea războiului”. Revista americană The Atlantic crede că Netanyahu trebuie să plece: „ideea că premierul poate asigura securitatea în timp ce amână la nesfârșit problema palestiniană, din care a făcut politică de stat în ultimele trei decenii, și-a pierdut orice credibilitate”. În fine, The Financial Times conchide că „cu cât războiul se va prelungi mai mult, cu atât mai dificilă va fi pacea”, întrucât „pe măsură ce ritmul războiului se stabilizează, multe puncte regionale de conflict riscă să se înfierbânte”./asuba/cvanatoru
(Andrei Suba, RADOR)
