Summit-ul mondial pentru acțiuni climatice COP28, care se va încheia marți, la Dubai, reține atenția presei internaționale. Tensiunile au crescut în weekend la summit, după ce președintele COP28, sultanul Ahmed Al Jaber, le-a propus participanților să scrie o „pagină a istoriei climatului”, crescând presiunea asupra tuturor țărilor care negociază, la Dubai, cu privire la sfârșitul combustibililor fosili, dar țările exportatoare de petrol, în primul rând Arabia Saudită, ramân greu de convins, consemnează Le Figaro. Un acord final major depinde și de angajamentele făcute țărilor emergente, cum ar fi India, care încă produce trei sferturi din energia electrică prin arderea cărbunelui, și țărilor în curs de dezvoltare, care cer ajutorul țărilor bogate pentru a instala energia solară sau turbinele eoliene, menționează La Tribune.
Decizia Statelor Unite de a respinge o rezoluție a Consiliului de Securitate al ONU, care pleda pentru o încetare imediată a focului în războiul din Gaza, a stârnit indignarea guvernelor arabe, care susțin încheierea conflictului, un grup de oficiali din regiune exprimându-și profunda nemulțumire față de această decizie, scrie The New York Times. Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a deplâns „paralizia”, din motive geostrategice, a Națiunilor Unite în fața războiului, spunând că regretă faptul că nu s-a votat în Consiliul de Securitate în favoarea încetării focului, citează L’Express. Între timp, eforturile de mediere pentru un armistițiu în războiul dintre Israel și Hamas continuă, a declarat prim-ministrul Qatarului, Mohammed bin Abdelrahmane Al-Thani, la Forumul de la Doha, o platformă globală pentru dialog, notează Le Soir. În același timp, într-un articol publicat în Los Angeles Times, directorul agenției ONU pentru refugiații palestinieni -URRWA, Philippe Lazzarini, a denunțat folosirea politică a ajutorului umanitar, considerând că civilii din acest război sunt pioni, iar „hrana, apa și combustibilul sunt folosite sistematic ca arme de război în Gaza, la fel ca și dezinformarea”. Războiul dintre Israel și Hamas are un impact catastrofal asupra sănătății în Fâșia Gaza, a declarat, la rândul său, șeful Organizației Mondiale a Sănătății – OMS, Tedros Ghebreyesus, la deschiderea unei sesiuni speciale a comitetului executiv al OMS, reunită pentru a discuta despre condițiile sanitare în teritoriile palestiniene, reține Corriere della Sera. Extinderea conflictului din Gaza, temută de toată lumea, nu are loc terestru, ci pe mare, analizează Le Monde. Fluxurile comerciale sunt amenințate de instabilitatea strâmtorii Bab El-Mandeb, care înregistrează un sfert din traficul global de containere, scrie ziarul francez și explică: în Yemen, Consiliul de Tranziție de Sud și guvernul legitim sunt în prezent cu mâinile legate în fața rebelilor Houthi, din cauza negocierilor de pace, forțele chineze de la baza Doraleh din Djibuti rămân în rezervă prudentă, șase nave de război chineze ale Forței operaționale de escortă navală a 44-a sunt și ele prezente în zonă, fără să se manifeste, iar Marina israeliană își redesfășoară navele. Așa încât Bab El-Mandeb a devenit strâmtoarea tuturor pericolelor, determinând G7 să îi îndemne – în zadar – pe rebeli să nu mai amenințe navigația internațională, atenționează Le Monde.
Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, Josep Borrell, a declarat că, la următoarea reuniune, Consiliul UE va discuta despre obligaţiile în domeniul securităţii, în special faţă de Ucraina, notează Korespondent. Potrivit şefului diplomaţiei europene, „pe masă vor fi propuneri de creștere a contribuției UE la potențialul militar al Ucrainei”. De asemenea, Borrell a subliniat necesitatea consolidării forțelor armate ale Ucrainei, în special în domeniul sistemelor de apărare antiaeriană, adaugă Korespondent. În plus, președintele francez Emmanuel Macron i-a reafirmat omologului său ucrainean Volodimir Zelenski sprijinul Franței pentru deschiderea negocierilor de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană, relatează 20 Minutes și amintește că șefii de stat şi de guvern din UE urmează să decidă, joi şi vineri, cu privire la lansarea negocierilor de aderare a Ucrainei, însă premierul ungar Viktor Orban rămâne ferm în opoziția sa față de deschiderea acestui proces.
În Argentina, ultraliberalul Javier Milei a depus jurământul în calitate de președinte al țării, pregătindu-se de vremuri grele pentru a scoate economia dintr-o criză nesfârșită, comentează presa internațională. Începe epoca Milei și Argentina pornește într-o călătorie în necunoscut, printre speranțe și temeri, titrează El Mundo. Milei preia o moștenirea grea, cu o sărăcie de peste 40% și o inflație de peste 142%, pe care trebuie să o gestioneze, avertizează La Nacion. Sunt provocări presante pentru o țară care nu a înregistrat creștere de 15 ani și are peste 18 milioane de cetățeni sub pragul sărăciei, conchide La Nacion.
Președintele sud-coreean Yoon Suk Yeol efectuează o vizită în Țările de Jos, având drept scop intensificarea cooperării dintre cele două țări, mari producători de semiconductori, într-un moment în care restricțiile urmăresc să împiedice China să acceseze tehnologii de vârf, anunță Notre Temps. Seulul intenționează să „consolideze în mod semnificativ cooperarea în domeniul semiconductorilor cu țări importante precum Țările de Jos, Statele Unite și Japonia”, a anunțat președintele Yoon, într-un interviu pentru AFP, înainte de vizita sa de stat. Folosite în orice, de la arme la mașini la frigidere, microcipurile alimentează economia globală modernă, a subliniat Yoon pentru AFP. Președintele sud-coreean a declarat că vizita sa în Țările de Jos va contribui și la dezvoltarea exporturilor industriei de apărare a țării sale, adaugă agenția Yonhap și subliniază că Seulul a fost unul dintre cei mai mari exportatori de arme anul trecut, ajungând la 17,3 miliarde de dolari, o creștere bruscă de la 7,25 miliarde de dolari în 2021.
Cristina Zaharia – RADOR
