Bătălia de la Areni și finalul domniei lui Ștefan Răzvan, singurul domnitor rom din istoria Moldovei

Introducere

Acum 428 de ani (1595) a avut loc Lupta de la Areni pentru tronul Moldovei. Ștefan Răzvan, domnitor de etnie romă care a condus Moldova din aprilie până în august 1595. Alături de Mihai Viteazul și Sigismund Báthory a participat la campania anti-otomană din toamna anului 1595 din Ţara Românească, în fruntea unui grup de 1500 de lăncieri care formau centrul armatei creştine. În bătălia de la Areni, pe 13 decembrie 1595, a fost prins de oamenii lui Ieremia Movilă și omorât cu cruzime.

Context

Principele Transilvaniei, Sigismund Báthory (1581 – 99, 1601 – 1602), a înlocuit, în calitatea sa de suzeran, pe Aron Tiranul (1591 – 95) cu Ştefan Răzvan, fapt ce a nemulţumit extrem de mult Polonia, care nu putea accepta intrarea Moldovei în sfera de influenţă a Imperiului Habsburgic. În această situaţie, cancelarul polon, Jan Zamoyski, a hotărât înlocuirea acestuia cu un domn fidel Poloniei. Obţine aprobarea regelui Sigismund III Vasa (1587–1632) şi a Seimului polon pentru mobilizarea generală a oştirii.

Cine a fost Ștefan Răzvan?

Acest Răzvan era născut în Moldova, dintr-un tată ţigan şi o mumă moldovancă. El intrase de tânăr în armia polonă şi, deosibindu-se printr-o vitejie neobicinuita în războiu polonilor cu muscalii, fu din simplu soldat ridicat la cele mai înalte trepte ostăşeşti de craiul Poloniei, Ştefan Bathori. Întorcându-se în Moldova, intră în slujba lui Aron Vodă, care îi dete rangul de agă, şi îl trimise, la mai 1593, sol la Sigismund Bathori. Apoi, Răzvan primi de la Aron comanda gvardiei sale de unguri. El trase la sine dragostea acestor ostaşi şi izbuti, după cum văzurăm, cu agiutorul lui Bathori, a rasturna pe domnul său şi se urca astfel in locu-i, pe un tron de care se făcuse vrednic prin vitejia lui.
În drumul ce merge de la Suceava la Baia şi până astăzi se arată şi se pomeneşte movila lui Răzvan Vodă, loc unde zac, neuitate de popor, oasele viteazului domn. Astfel de cumplită moarte avu acest bărbat pe care meritul său şi norocirea i-l înălţase din pulbere pe tronul patriei sale. Născut ţigan, dintr-un neam osândit de veacuri la robie, el fu încă o dovadă puternică că în ochii providenţii nu sunt popoare alese şi popoare osândite, că ea răspândeşte deopotrivă îndurările sale peste toţi oamenii, fără osebire de naţie şi clasă, puind pe fruntea fiecărui pecetea dumnezeirei şi declarându-l cu drepturi deopotrivă ca toată omenirea, în libertate, la egalitate,la virtute şi la adevăr
.” (N. Bălcescu, „Românii supt Mihai Voievod Viteazul”, Ed. Junimea, Iaşi, 1988).

Ştefan Răzvan a fost domnitor al Moldovei în perioada aprilie – decembrie a anului 1595. Aceste referinţe istoriografice au fost consemnate de cronicarul Miron Costin în „Letopiseţul Ţării Moldovei”, precum şi de o serie de alţi cronicari, istorici şi scriitori. Intră încă de tânăr ca soldat în armata polonă, considerată la acea vreme armata cu cea mai puternică oaste de cavalerie din Europa. Învață repede armele, dovedind curaj şi iscusinţă pe câmpul de luptă, astfel că Ştefan Báthory, craiul Poloniei, îl avansează de la simplu soldat la cele mai înalte trepte militare în anii de război ai polonilor cu muscalii. Tatăl lui Ştefan Răzvan era un rrom musulman, cetăţean al Imperiului Otoman. El a migrat la nord de Dunăre şi s-a stabilit în Ţara Românească, unde s-a căsătorit cu o româncă. Statutul de cetăţean otoman l-a salvat pe tatăl lui Ştefan, iar mai târziu pe însuşi Ştefan, de a fi aservit deoarece la vremea respectivă, în Ţara Românească şi Moldova, toţi romii erau sclavi. Ştefan Răzvan apare pe scena politică valahă la începutul domniei lui Drăculeşti Mihai Viteazul (1593-1601) ca un preţios aliat al tânărului prinţ. Ştefan era pe atunci un călău, înzestrat cu o anumită cultură şi convertit la creştinism.
Ştefan devine apoi hatman pentru voievodul moldovean Aron Tiranul şi conduce forţele moldoveneşti în primele succese ale războiului lung pe care împăratul Rudolf al II-lea şi voievodul transilvănean Sigismund Báthory le declaraseră la Sublima Poartă: Răzvan cucereşte Tighina, Chilia, Cetatea Albă şi partea de nord a Dobrogei, smulgându-le de la otomani.
În Moldova, domnia lui Aron Vodă, poreclit „Cel Cumplit”, devenea tot mai apăsătoare prin vasalitatea faţă de turci şi taxele tot mai mari pe care le impunea populaţiei. Cronicile spun că Aron Vodă prăda ţara, că  oamenii săi care strângeau dările erau însoţiţi de turci şi în cele din urmă a dat ordin „să se ia de la tot omul câte un bou, iar pentru cei care nu aveau să se ia de la alţii”. Cu toate că se alăturase alianţei creştine din care făcea parte Mihai Viteazul, Aron Vodă rămâne de partea polonilor pentru a fi protejat ca domnitor la Înalta Poartă.
Pentru întărirea armatei pe fondul unor puternice rivalităţi dintre cele două mari familii de boieri, Lăpuşnenii şi Movileştii, precum şi al nemulţumirii ţăranilor, dar şi ameninţărilor din afara graniţelor, era nevoie de un om puternic şi credincios, astfel că, în 1593, Răzvan este numit hatman, conducător al armatei din Moldova. Acesta, în calitate de conducător al oştilor, bun militar şi cunoscător al mai multor limbi, îndeplineşte misiuni militare şi diplomatice între Moldova, Transilvania şi Ţara Românească.
El conduce campania antiotomană a Moldovei, devenind foarte popular în rândul soldaţilor. Pe fondul nemulţumirii populaţiei şi a aliaţilor săi faţă de domnia lui Aron Vodă, Ştefan Răzvan, cu sprijinul lui Sigismund Báthory şi al soldaţilor, îl înlătură pe Aron Vodă, devenind, la 24 aprilie 1595, voievod al Moldovei. Ştefan Răzvan sprijină alianţa creştină a lui Mihai Viteazul.

 Bătălia de la Areni

La 20 octombrie 1595, Ştefan Răzvan se alătură cu oastea sa armatelor lui Mihai Viteazul şi ale lui Sigismund Batory, învingând oastea otomană la Giurgiu. Profitând de absenţa lui de la Suceava, polonezii invadează Moldova şi îl instalează domn pe Ieremia Movilă, un cunoscut duşman al lui Mihai Viteazul. Întors de pe câmpul de luptă, Ştefan Răzvan se îndreaptă către Moldova, încercând să recupereze Cetatea de Scaun.
Cancelarul polon, Jan Zamoyski, trece Nistrul la 17/27 august 1595 şi pătrunde cu trupele în Moldova pentru a-l instala pe Ieremia Movilă, proclamat domn la 25 august/4 septembrie. După îndeplinirea obiectivului propus, Zamoyski se întoarce în Polonia. Sprijinit de suzeranul său, Sigismund Báthory, Ştefan Răzvan porneşte din Braşov spre Moldova, la 17/27 noiembrie, în fruntea unei armate de 5 000 de oameni (1 000 de pedestraşi, 600 lăncieri şi trupele puse la dispoziţie de Báthory conduse de Albert Király). Trece Carpaţii prin pasul Oituz (19/29 noiembrie) şi intră în Moldova la 23 noiembrie/3 decembrie În timp ce din Podolia sosesc noi trupe polone, Stanisław Chański, comandantul trupelor lăsate pentru apărarea noului domn, trimite un detaşament sub comanda lui Tworzyjanski pentru a hărţui şi întârzia înaintarea lui Ştefan Răzvan.
Acesta ajunge sub zidurile Sucevei la 2/12decembrie, moment în care soseşte regimentul de lăncieri al lui Jan Potocki, starostele Cameniţei. Bătălia are loc a doua zi, la 3/13 decembrie 1595, „la sat la Aréni … la câmpǔ, despre Schéia, pe suptă un mal ce ieste alături cu drumul Băiei” (Miron Costin). Ambii domni ai Moldovei au participat la lupta care a ţinut aproape trei ore, victoria fiind de partea lui Ieremia Movilă, ajutat de rezerva trupelor polone care atacă şi alungă oastea lui Ştefan Răzvan. Prada lăsată pe câmpul de luptă a fost substanţială, oştenii domnului învins participaseră la bătălia de la Giurgiu de unde luaseră multe lucruri scumpe, pe care le-au părăsit acum, în retragere. În drum spre Transilvania, aceştia sunt atacaţi şi ucişi de ţăranii moldoveni. Ştefan Răzvan a fost prins de poloni şi predat noului domn care a dispus tăierea nasului şi tragerea sa în ţeapă, el fiind „singurul pretendent domnesc din istoria Ţărilor Române executat prin ţeapă de rivalul său victorios”.
Personalitatea lui Ştefan Răzvan Voievod avea să fie redată și reinterpretată în opera dramatică „Răzvan şi Vidra”, scrisă de Bogdan Petriceicu Hasdeu și publicată în anul 1867. Opera, de inspiraţie istorică, îl are ca personaj principal pe Ştefan Răzvan, alături de care se află Vidra, soţia acestuia, pe numele ei Maria, nepoata lui Moţoc.

Autor: Alexandru Balaci

Bibliografie

Calendar Rador

http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/B%C4%83t%C4%83lia_de_la_Areni_(3/13_decembrie_1595)

https://historia.ro/sectiune/general/stefan-razvan-domnitorul-de-etnie-roma-care-a-578229.html