Crăciunul vine cu o schimbare importantă pentru Biserica Ortodoxă Ucraineană. Pentru prima dată din 1917, aceasta a sărbătorit Crăciunul pe 25 decembrie, marcând o ruptură față de Rusia, observă Euronews. În spatele acestei schimbări se află o decizie politică: în luna iulie, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a semnat o lege care stabileşte celebrarea Crăciunului conform obiceiurile occidentale. O alegere cu o înaltă valoare simbolică, adoptată în mod explicit în scopul ”abandonării moștenirii ruse”, așa cum a cerut populația, dornică să se distanțeze de tot ceea ce o leagă de agresori. Până acum, ortodocșii ucraineni au respectat calendarul iulian, care este defazat cu 15 zile față de cel gregorian urmat de Biserica Romană și de cea mai mare parte a lumii, serbând Crăciunul în data de 7 ianuarie.
O navă rusească de debarcare, care transporta drone iraniene, a fost distrusă în Marea Neagră, într-un port din Crimeea ocupată, scrie Il Fatto Quotidiano. Forțele aeriene ucrainene au declarat că au distrus peste noapte nava Novocherkassk, suspectată că transporta drone iraniene Shahed, folosite de Moscova în conflictul împotriva Kievului. Ministerul rus al Apărării, citat de TASS, a confirmat lovitura din portul Feodosia, vorbind însă doar despre „daunele” generice suferite de nava de război în urma atacului ucrainean. Rusia a comunicat totodată că ar fi distrus avioanele ucrainene implicate în atac, fapt dezmințit de Kiev.
NATO se mobilizează pentru a-și consolida apărarea în fața amenințărilor crescânde la adresa securității comune, scrie ziarul turcesc Milliyet. O serie de responsabili din domeniul militar, precum șeful Statului Major General belgian sau ministrul Apărării din Germania au lansat avertismente în legătură cu capacitățile reduse de apărare ale țărilor europene din cauza epuizării rapide a stocurilor de muniție, pe fondul războiului din Ucraina. “Mobilizarea în domeniul apărării în bazinul transatlantic are la bază și eventualitatea ca Rusia să amenințe continentul european in mod independent de războiul din Ucraina. Toți aliații europeni își dau seama că trebuie făcut ceva în domeniul apărării. Dar dilema este următoarea: bunăstare sau război? Mereu vine în minte proverbul latin “Si vis pacem, para bellum”, adică „dacă vrei pace, fii pregătit pentru război”.
Suedia este cu un pas mai aproape de aderarea la NATO, scrie ziarul turcesc Hürriyet. Proiectul de lege privind ratificarea protocolului de aderare a Suediei la NATO a fost aprobat cu majoritate de voturi în Comisia pentru Relații Externe a Parlamentului din Turcia. Președintele Comisiei, Fuat Oktay, a criticat Suedia pentru ceea ce a numit o atitudine tolerantă în trecut față de elemente teroriste însă a salutat noile măsuri adoptate de Stockholm. „În trecut, Suedia a fost un centru în Europa pentru prezența și activitățile PKK. Elementele Mișcării Güleniste au început să se adăpostească în această țară după 2015. Conform angajamentelor pe care și le-a asumat prin Acord tripartit semnat la Summit-ul NATO de la Madrid, Suedia a introdus în Constituția sa o serie de prevederi pentru a permite desfășurarea mai eficientă a luptei împotriva terorismului și pentru a preveni activitățile organizațiilor teroriste din țară. Totodată, Suedia a eliminat restricțiile și embargourile vizibile sau secrete privind cooperarea în industria de apărare și vânzările de arme pentru țara noastră”.
Din actualitatea politică europeană, presa urmărește protestele din Serbia care au urmat alegerilor parlamentare și locale. “Serbia înăbușă protestele pe tema unei fraude electorale”, titrează Politico, arătând că zeci de oameni au fost reținuți în cursul demonstrațiilor. Protestatarii susțin că alegerile din cursul acestei luni ar fi fost deturnate în favoarea partidului de guvernământ. Președintele Aleksandar Vucic, un populist din Partidul Progresist Sârb aflat la putere începând din 2012, și-a proclamat victoria în pofida îndoielilor exprimate de o misiune a observatorilor străini, potrivit căreia alegerile ar fi fost viciate printr-o retorică dură, cu ajutorul unei prese părtinitoare, prin presiuni asupra angajaților din sectorul public și prin deturnarea unor fonduri publice. Agenția independentă de monitorizare a alegerilor din Serbia, CRTA, a ajuns la concluzia că rezultatele alegerilor viu contestate din capitală „nu oglindesc voința celor care și-au exercitat votul”.
Războiul Israel – Hamas se menține în atenția presei internaționale, care menționează că forțele israeliene au efectuat bombardamente intense în centrul și sudul Fâșiei Gaza, pentru a pregăti o operațiune terestră extinsă. Israelul își intensifică loviturile în Gaza, după ce Netanyahu a spus că Hamas trebuie distrus, scrie Reuters. Obuzele israeliene au căzut în centrul Gazei, după ce prim-ministrul Benjamin Netanyahu a promis că atacurile asupra Hamas nu vor slăbi. În acest timp, surse medicale din cadrul Hamas susțin că războiul a costat peste 20.000 de vieți palestiniene. „Israelul este hotărât să-și urmărească obiectivul de a distruge Hamas, în ciuda solicitărilor globale de încetare a focului formulate pe fondul îngrijorărilor că acest conflictul s-ar putea răspândi, forțele americane și cele aliate atacându-se reciproc cu cele iraniene în diverse alte părți din regiune”.
“Nu va exista pace înainte de distrugerea Hamas și demilitarizarea Gazei”, avertizează premierul Netanyahu, citat de publicația The Wall Street Journal. Premierul israelian pune trei condiții pentru încheierea ostilităților, care sugerează un război de lungă durată. În primul rând, Benjamin Netanyahu spune că Hamas trebuie distrus, pentru a nu se repeta atacul din 7 noiembrie, iar teritoriul palestinian să nu mai servească drept bază de atac asupra Israelului. În al doilea rând, Israelul nu este de acord ca Autoritatea Palestiniană să joace un rol central în gestionarea Fâşiei Gaza după război. Iar o a treia condiție este ca societatea palestiniană să treacă printr-un proces de de-radicalizare pentru a nu mai fi ostilă Israelului. (Florin Matei, Agenția de Presă RADOR)/fmatei/dsirbu
RADOR (26 decembrie 2023)
