Presa internațională continuă să publice bilanțuri ale anului trecut și să prezinte auspiciile lui 2024. Țara Soarelui Răsare începe noul an sub impactul a două șocuri: seismul de magnitudine 7,6 grade care a lovit luni și accidentul aviatic care a fost transmis marți în direct pe ecranele televiziunilor din întreaga lume. Nu un singur cutremur, ci o serie de replici puternice (cel puțin 50) au lovit Japonia la început de an, declanșând și avertismente de tsunami în numeroase zone de pe coastă – transmite Euronews. Bilanțul morților în urma seismului este în creștere: potrivit funcționarilor de la Prefectura din Ishikawa, cea mai apropiată de epicentrul cutremurului, au fost confirmate cel puțin 50 de victime, însă lista rămâne deschisă. Guvernul japonez a trimis mii de soldați în zonele afectate de cutremur pentru a se alătura eforturilor de salvare și a-i căuta pe cei dispăruți sub dărâmăturile clădirilor prăbușite. Consecințele asupra bunurilor și infrastructurii sunt încă în curs de evaluare, dar este vorba despre pagube la scară largă: case prăbușite, mașini răsturnate, nave pe jumătate scufundate – notează Euronews. Un Airbus A350 al companiei nipone Japan Airlines a luat foc în timpul aterizării pe Aeroportul din Tokyo Haneda. Potrivit primelor informații preluate de Corriere della Sera, acesta s-a ciocnit cu o altă aeronavă de pe pistă, aparținând probabil Gărzii de Coastă și angajată în operațiuni post-cutremur. Toate cele 379 de persoane aflate la bord, inclusiv pasageri și membri ai echipajului, au fost evacuate, transmit agențiile de presă, care consideră operațiunea de salvare „un miracol” pentru rapiditatea și eficiența cu care a fost pusă în aplicare.
Mai multe publicații scriu despre super anul electoral care va fi 2024. Potrivit unui calcul făcut de Libération, aproape trei miliarde de cetățeni din 77 de țări ale lumii vor fi chemați la vot în 2024 în cadrul alegerilor naționale. În aproximativ treizeci dintre scrutinuri, cetățenii își vor desemna președintele, de la Taiwan pe 13 ianuarie până la Rusia la mijlocul lunii martie și în Statele Unite la începutul lunii noiembrie, punctul culminant al acestui an record.
Il Fatto Quotidiano consemnează datele celor mai importante alegeri: 17 martie, alegeri prezidențiale în Rusia; între aprilie și mai, alegeri politice în India, cea mai mare democrație din lume; din 5 până pe 9 iunie, alegeri europene pentru reînnoirea Parlamentului European, care vor acționa ca prolog la reînnoirea, în toamnă, a liderilor instituțiilor europene; pe 5 noiembrie, alegeri prezidențiale și politice în Statele Unite. Alte scrutinuri așteptate sunt, în UE, Portugalia, Belgia și în toamnă Austria; dincolo de Ocean, în Mexic, unde pe 2 iunie două femei vor lupta pentru succesiunea lui Andres Manuel Lopez Obrador; și apoi alegeri în Taiwan, pe 13 ianuarie, în Iran, în martie și în Belarus. În Italia se va vota nu numai pentru alegerile europene, ci și pentru pentru alegerile regionale și administrative – în jur de 3.700 de municipii vor fi implicate.
Cotidianul turc Milliyet amintește că, în SUA, prezența la vot a reprezentat mereu o problemă. La alegerile din 2020, candidatul Partidului Democrat, Joe Biden, a reușit să-și motiveze electoratul să iasă la vot. În acest context, prezența la vot a fost ceva mai ridicată decât în anii anteriori, dar de data aceasta americanii nu sunt la fel de atrași de personalitatea candidaților, doi „foști” care nu aduc nimic nou în peisajul electoral.
Nu se poate ști dacă alegătorii din 2024 vor stabili direcția politică a lumii sau dacă vor trasa cadrul unor noi echilibre mondiale. Andrea Rizzi, de la ziarul spaniol El Pais, susține însă că alegerile care vor avea loc în Pakistan, India și SUA ar putea afecta lumea și echilibrele geopolitice.
Tot din sfera geopolitică, Les Echos scrie că grupul BRICS, creat în 2011 pentru a contracara influența occidentală, s-a extins oficial la 1 ianuarie cu cinci țări din Africa și Orientul Mijlociu: trei puteri petroliere din Golful Persic – Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Iran, plus Etiopia și Egiptul. Nigeria, Indonezia, Algeria și Bangladesh nu au fost admise, fără explicații, chiar dacă liderii Brics afirmă că o nouă extindere va fi posibilă peste doi ani. Argentina, invitată să facă parte din acest grup rebotezat Brics+, s-a răzândit în ultimul moment. Președintele Javier Milei, ales în noiembrie, susţine o alianță cu Statele Unite, iar neaderare la BRICS face obiectul unui larg consens în Argentina, întrucât a fost susţinută și de Patricia Bullrich, o altă candidată importantă la președinție.
După cum remarcă publicația cu profil economic din Franța, extinderea Brics este văzută ca un succes pentru China, care domină deja grupul din punct de vedere economic, și este principalul partener comercial al aproape tuturor celorlalți membri ai clubului. Beijingul a reușit să reunească în jurul său pe lângă Rusia, vechiul său partener, Etiopia, capul său de pod în Africa, Iranul, dușman ireconciliabil al Statelor Unite. Cu toate acestea, coeziunea acestui nou grup format din democrații, precum și din dictaturi și din țări din aproximativ opt civilizații diferite, ridică semne de întrebare, conchide Les Echos.
Un alt bloc internațional, G7, va fi condus de Italia de la 1 ianuarie. Președinția G7 revine în Europa, iar Giorgia Meloni va avea sarcina de a modera într-o manieră echilibrată confruntarea dintre cele mai dezvoltate șapte țări pe probleme arzătoare pe care Japonia le abordase cu o atitudine mai detaşată. Pe agendă se află evenimente de importanţă crucială precum conflictul din Ucraina, relația cu Africa și migrația, conflictul dintre Israel și Gaza și ceea ce devine o urgență: reglementarea dezvoltării inteligenței artificiale, notează Rai News.
Prima întâlnire importantă va fi reuniunea miniștrilor de externe care va avea loc la Capri în perioada 17-19 aprilie, după care va urma summitul miniștrilor economiei, care se va desfăşura în perioada 23 – 26 mai în Puglia, locul ales de premier și pentru summitul șefilor de stat și de guvern care va avea loc între 13 şi 15 iunie.
Publicația italiană reamintește că premierul Meloni a anunțat că Italia se va axa pe subiectul Africa și ”planul Mattei”, care prevede consolidarea cooperării cu țările din nordul Africii în privința stopării fluxurilor migratorii. Președinția europeană revine, de la 1 ianuarie, Belgiei.
„Primele două-trei luni ale președinției belgiene vor fi dedicate încercării de a încheia cât mai multe acorduri între Consiliu și Parlamentul European cu privire la textele legislative înainte de alegerile europene, iar următoarele luni vor fi consacrate contribuțiilor și analizei referitoare la viitorul Uniunii”, după cum subliniază La Libre Belgique, care constată că perioada ianuarie-iunie va fi una foarte tensionată și solicitantă pentru președinția europeană.
În încheiere spicuim dintr-un articol din LA STAMPA, care ne prezintă toate locurile turistice pe care nu le vom mai putea vizita în 2024. „Fie au dispărut definitiv, fie pur şi simplu trec printr-o fază de restaurare, acestea sunt unele dintre cele mai emblematice locuri pe care va trebui să le eliminăm anul acesta de pe lista de vacanță”. „Dacă pentru catedrala Notre Dame din Paris avem o speranţă, chiar dacă va trebui să așteptăm cel puţin până la sfârșitul anului, Centrul Pompidou va rămâne închis până în 2030 pentru lucrări importante de modernizare și securitate. Celebra Poartă Ishtar, Muzeul Pergamon care face parte din complexul Insula Muzeelor din Berlin, declarat Patrimoniu Mondial al UNESCO, va rămane închisă până în 2027, ca parte a unui proiect ambiţios de modernizare care va crea o nouă zonă pietonală centrală. Cel mai bun restaurant din lume, Noma din Copenhaga, deţinătorul a trei stele Michelin, îşi primeşte ultimii clienți. Se va redeschide în 2025, când va propune ”o bucătărie inedită, dedicată inovației alimentare și dezvoltării de noi arome”, notează La Stampa.
(Ruxandra Lambru, Agenția de Presă Rador)
