EVENIMENTE INTERNE
– Ministere
* Ministerul Sănătății organizează, începând cu ora 12:00, o dezbatere publică în sistem videoconferință cu tema: Ordin privind modificarea şi completarea Ordinului ministrului sănătăţii nr. 368/2017 pentru aprobarea Normelor privind modul de calcul şi procedura de aprobare a preţurilor maximale ale medicamentelor de uz uman – pe platforma Webex
* Ministerul Finanţelor organizează licitaţie pentru o emisiune suplimentară de obligaţiuni în sumă de 90 milioane lei
– Culte, Biserică
* Evenimente liturgice de la Catedrala Patriarhală, prilejuite de sărbătoarea Botezului Domnului din acest an (6 ian.). Din programul zilei:
- În ziua de vineri, 5 ianuarie, va avea loc Sfinţirea mare a apei, precum şi îmbutelierea a 20.000 de sticle într-un spaţiu special amenajat, fără accesul credincioşilor. De asemenea, vor fi pregătite 10.000 de pachete cu anafură
– Administraţie
* Primăria Sectorului 6 organizează colectarea gratuită a brazilor de Crăciun – ora 12:00, la Centrul de colectare nr. 11, aflat în Drumul Taberei, intersecţie cu Str. Târgu Neamţ, partea dinspre Parcul Drumul Taberei
* Arad: Conferinţă de presă susţinută de primarul municipiului Arad, Călin Bibarţ – ora 11:00
* Târgu-Jiu: Conferinţă de presă susţinută de prefectul judeţului Gorj, Iulian Popescu – ora 10:00, la sala C din cadrul Instituţiei Prefectului
– Economic
* Institutul Naţional de Statistică publică datele privind turismul în noiembrie 2023
– Medicină, Sănătate
* Ploiești: Conferinţă de presă susţinută de directorul general al Casei de Asigurări de Sănătate Prahova, Cătălin Măguleanu – ora 10:00, la sediul CAS
– Cultură
* Arad: Filarmonica de Stat Arad prezintă Concert de Anul Nou – Valsuri, polci și marșuri vieneze – ora 19:00, la Sala Palatului Cultural. Dirijor: Cristian Neagu
* Baia Mare: Concert extraordinar susținut de violonistul Răzvan Stoica și pianista Andreea Stoica – ora 19:00, la Biserica Romano – Catolică Sfânta Treime, Baia Mare
* Oradea: Concert Extraordinar de Anul Nou susținut de Filarmonica de Stat Oradea, în zilele de 5, 6 și 7 ianuarie – ora 19:00, la Sala de concerte „Enescu – Bartók”. Dirijor: Andrej Vesel. Programul Concertului de An Nou din acest an cuprinde compoziţii ale familiei Johann Strauss, precum şi unele semnate de J. Offenbach şi Franz von Suppe. Concertul extraordinar de Anul Nou se va încheia cu cea mai cunoscută lucrare a lui Johann Strauss II: Dunărea albastră, compusă în 1867 şi considerată unul dintre cele mai frumoase fragmente muzicale ale secolului XIX
– Sport
* Brașov: Este programată o partidă în Erste Liga la hochei pe gheaţă: Corona Braşov – Sport Club Miercurea Ciuc – ora 18:30, la Patinoarul Olimpic – Braşov
* Oradea: Are loc un meci din etapa a 16-a a Ligii Naţionale de baschet masculin: CSM CSU Oradea – CSM Baschet Petrolul Ploieşti – ora 18:00, la Oradea Arena
* Arabia Saudită: Emanuel Gyenes participă la Raliul raid Dakar 2024 (5 – 19 ian.)
- prologul Al-Ula – Al-Ula, 158 km (28 km probe speciale)
* Austria: Selecţionata României participă la un turneu de calificare la Campionatul European de handbal masculin Under-18
- Romania – Finlanda (BSFZ Sudstadt Halle 1 – Maria Enzersdorf/Austria, ora 16:45)
– Diverse
* Romfilatelia pune la dispoziția colecționarilor și a publicului larg, o nouă emisiune cu tematica Faună, sub titlul generic „Păsări de iarnă acvatice”, compusă din patru timbre, un plic „prima zi” și o mapă filatelică cu produs special în tiraj limitat. Emisiunea este disponibilă de vineri, 5 ianuarie 2024, în rețeaua magazinelor Romfilatelia din București, Bacău, Brașov, Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, precum și în magazinul online: http://romfilatelia.ro/store/
– S-a întâmplat într-o zi de 5 ianuarie
* În urmă cu 308 de ani (1716) avea loc instaurarea regimului fanariot în Ţara Românească, prin numirea ca domn a lui Nicolae Mavrocordat (regimul fanariot a durat până la 18.I.1821, când a murit Alexandru Suţu, ultimul domn fanariot din Muntenia)
* Cu 196 de ani în urmă (1828) avea loc deschiderea cursurilor şcolii „de româneşte şi latineşte” de la Mănăstirea „Trei Ierarhi” din Iaşi, sub conducerea lui Iordache Săulescu (5/17)
* Se împlinesc 165 de ani (1859) de când Adunarea Electivă a Moldovei îl alegea, în unanimitate, ca domn pe colonelul Alexandru Ioan Cuza (din partida unionistă, fost participant la mişcarea revoluţionară de la 1848 din Moldova). La 24.I/5.II.1859 Adunarea Electivă a Ţării Româneşti îl alegea pe domnul Moldovei, Al. I. Cuza, şi ca domn al Ţării Româneşti, realizându-se, astfel, unirea Principatelor Române (5/17)
* În urmă cu 63 de ani (1961) era inaugurat „Teatrul de Comedie” din Bucureşti (primul director, Radu Beligan, până în anul 1969), cu piesa „Celebrul 702” de Alexandru Mirodan (secretarul literar al teatrului), în regia lui Moni Ghelerter; din distribuţie au făcut parte: Radu Beligan, Sanda Toma, Ion Lucian, Mircea Şeptilici, Dumitru Chesa, Florin Scărlătescu ş.a.; actualul director: George Mihăiță
* Acum 56 de ani, la data de 5 ianuarie 1968, începea una dintre cele mai cunoscute acţiuni anticomuniste de după cel de-Al Doilea Război Mondial – Primăvara de la Praga. Acţiunea a fost salutată în ţările occidentale, fiind socotită o fisură în blocul sovietic. La 5 ianuarie 1968, în funcţia de prim-secretar al Partidului Comunist din Cehoslovacia a fost ales reformistul Alexander Dubček, care a permis ridicarea unor restricții în ceea ce privește existenţa mai multor partide politice, libertatea de exprimare, libertatea presei şi dreptul la circulaţie în afara ţării. Numele „Primăvara de la Praga”, atribuit revoluţiei paşnice din Cehoslovacia, a fost preluat de la un festival cu același nume, organizat la data de 12 mai 1968 pentru a comemora moartea compozitorului Bedřich Smetana. Toate aceste evoluţii, care puteau sta drept exemplu pentru alte ţări din blocul comunist, au îngrijorat Uniunea Sovietică. În noaptea de 20 spre 21 august 1968, 500.000 de militari din statele Tratatului de la Varşovia (cu excepţia României), însoţiţi de peste 5000 de tancuri, au intrat în Cehoslovacia. Armata Cehoslovaciei nu s-a opus acestei intervenţii, căreia, de altfel, nici n-ar fi putut să-i reziste. Au existat în schimb acte izolate de rezistenţă din partea populației civile. 72 de cehi și de slovaci au fost uciși, iar câteva sute au fost răniți. Cel mai cunoscut act de opoziție, foarte mediatizat în Occident, a fost prezentat drept gestul unui student, Jan Palach, de la Universitatea din Praga, care și-a dat foc. Actul de protest a avut loc la data de 16 ianuarie 1969 în Piața Wenceslas, iar Palach a murit ulterior la spital. Palach a declarat că a dorit să protesteze împotriva ocupației sovietice
* Cu 54 de ani în urmă (1970) avea loc premiera filmului „Reconstituirea”, în regia lui Lucian Pintilie, a cărui difuzare a fost interzisă ulterior de cenzura comunistă; din distribuţie: George Constantin, Emil Botta, Ernest Maftei, Vladimir Găitan, George Mihăiţă
* Acum 47 de ani (1977), în perioada 5-12 ianuarie, s-a desfăşurat recensământul populaţiei şi al locuinţelor din România. Din cele 21.559.910 persoane înregistrate, ponderea populaţiei române în totalul cetăţenilor era de 88,1%. Prima înregistrare a populaţiei în care se regăsesc elemente ale unui „recensământ modern” a avut loc în anul 1838, în timpul Regulamentului organic. După această dată, cronologia recensămintelor consemnează următoarele: al 2-lea recensământ s-a desfăşurat în perioada decembrie 1859 – martie 1860; al 3-lea, în decembrie 1899; al 4-lea, la 19 decembrie 1912; al 5-lea, la 29 decembrie 1930; al 6-lea, la 6 aprilie 1941; al 7-lea, la 25 ianuarie 1948; al 8-lea, la 21 februarie 1956; al 9-lea, la 15 martie 1966; al 10-lea, între 5 şi 12 ianuarie 1977; al 11-lea, între 7 şi 14 ianuarie 1992, al 12-lea, între 18 şi 27 martie 2002 şi al 13-lea între 20 şi 31 octombrie 2011. Recensământul populației din 2021 / 2022 din România a fost efectuat de Institutul Național de Statistică în anul 2022 (conform Hotărârii nr. 4 din 21 iulie 2021 a Comisiei Centrale pentru Recensământul Populației și Locuințelor) și a urmărit evoluția față de recensământul din 2011 în parametrii demografici, social-economici, etnici și confesionali. Desfășurarea pentru recensământ a fost programată astfel: autorecenzarea online a persoanelor, inclusiv autorecenzarea asistată; recenzarea persoanelor în teren, prin interviu față în față, de către recenzori. Recensământul populației trebuia să aibă loc în 2021, dar a fost amânat din cauza pandemiei de COVID-19 din România, pentru a evita infectarea recenzorilor atunci când intră în contact cu persoane bolnave sau aflate în carantină. Din această cauză, a fost primul recensământ realizat în România în care s-au colectat și date online
* În urmă cu 34 de ani (1990) apărea Decretul-lege nr. 4/5.I.1990 al Consiliului Frontului Salvării Naţionale privind organizarea şi funcţionarea Academiei Române. La 1/13.IV.1866, la propunerea Ministerului Cultelor şi Instrucţiunii Publice, prin Decretul nr. 582, se înfiinţa Societatea Literară Română, formată din reprezentanţi ai tuturor provinciilor româneşti. În cadrul primei sesiuni a Societăţii (din 1/13.VIII.1867) s-a adoptat hotărârea de a schimba denumirea în Societatea Academică Română. La data de 27.III/8.IV.1879, prin Înalt Decret semnat de domnitorul Carol I, Societatea Academică Română era declarată institut naţional, cu denumirea de Academia Română, având drept scop „cultura limbei şi istoriei naţionale, a literelor, a ştiinţelor şi frumoaselor arte”. După instalarea regimului comunist, la 9.VI.1948, a apărut Decretul privind reorganizarea Academiei Române (devenită Academia Republicii Populare Române, iar din 1965 – Academia Republicii Socialiste România). Academia R. S. R. a primit în rândurile ei numeroşi membri la indicaţia autorităţilor comuniste şi nu doar ca urmare a unor deosebite merite ştiinţifice sau artistice. Cu acest prilej li s-a retras calitatea de membri ai Academiei unui număr de 98 de personalităţi din domeniile ştiinţei, artei şi culturii (Lucian Blaga, Dimitrie Gusti, Simion Mehedinţi, Iuliu Maniu, Nicodim Munteanu, patriarhul BOR, generalul Radu R. Rosetti, episcopul Iuliu Hossu sunt doar câteva exemple). După 1990 toţi aveau să fie repuşi în drepturi. De asemenea, în perioada regimului comunist, Academia Română a fost lipsită de patrimoniul său material, constituit în timp, prin donaţii, în majoritate testamentare
* Tot cu 34 de ani în urmă era dată publicităţii Declaraţia Frontului Salvării Naţionale cu privire la drepturile minorităţilor naţionale din România
Aniversări – Comemorări
– 1878: S-a născut Emil Gârleanu, prozator, jurnalist, regizor, scenarist de film şi traducător (m. 1914)
– 1889: S-a născut compozitorul, dirijorul de cor și profesorul Ioan D. Chirescu (m. 1980) – 135 de ani
– 1909: S-a născut poetul, publicistul și avocatul Bazil Gruia (m. 1995) – 115 ani
– 1937: S-a născut pictorul Toma Hirth (m. 2009)
– 1943: S-a născut Florian Lungu, personalitate de excepție a jazz-ului românesc; muzicolog, critic muzical, compozitor, aranjor, pianist, realizator de emisiuni de radio şi televiziune, realizator-prezentator de concerte şi festivaluri de jazz, profesor; organizatorul și păstrătorul fonotecii de jazz a Radiodifuziunii Române, unde a fost angajat în anul 1967
– 1943: S-a născut poetul Teofil Răchiţeanu (pseudonimul lui Teofil Purcel); membru al Uniunii Scriitorilor din România – filiala Cluj
– 1967: S-a născut Adrian Cioroianu, istoric, jurnalist, eseist, profesor şi om politic liberal; ministru al afacerilor externe în cabinetul Tăriceanu (2007 – 2008), ambasador al României la UNESCO (2015-2020)
– 1972: A murit George Dan, poet şi traducător (n. 1916)
– 1978: A murit poetul şi gazetarul D.[umitru] Ciurezu (n. 1897)
– 1981: A murit traducătoarea Laura Dragomirescu, specializată în traduceri din limba germană; soţia criticului literar Mihail Dragomirescu (n. 1893)
– 2014: A murit actorul, regizorul și profesorul Endre Senkálszky, membru onorific al Teatrului Maghiar de Stat Cluj (n. 1914) – 10 ani
– 2014: A murit pictorul român de origine maghiară János Kristófi (n. 1925) – 10 ani
– 2014: A murit poeta, jurnalista şi editoarea română de origine maghiară Annamária Kinde (n. 1956) – 10 ani
– 2017: A murit compozitorul Tiberiu Fatyol (n. 1935)
– 2019: A murit poetul Emil Brumaru, de profesie medic (n. 1938, la Bahmutea/Tighina, azi în R. Moldova, înregistrat la 1.I.1939) – 5 ani
– 2022: A murit Olga Szabó (născută Orbán), prima medaliată a României la scrimă într-o ediție a Jocurilor Olimpice (argint la floretă individual în 1956, la Melbourne); dublu laureată cu bronz la Mexico 1968 și la München 1972 și dublă campioană mondială; antrenoare la clubul CSA Steaua; stabilită în Ungaria din 1990 (n. 1938)
– 2022: A murit Mircea Stoenescu, jucător de fotbal și arbitru; fost fundaş, a câştigat trei titluri de campion cu Dinamo, în 1962, 1971, 1973, precum şi Cupa României, în 1968; şi-a continuat cariera, devenind arbitru divizionar A în 1981, iar apoi arbitru internaţional; Maestru emerit al sportului, Stoenescu a fost pe rând secretar, director general şi preşedinte executiv al FC Dinamo Bucureşti (n. 1943)
EVENIMENTE EXTERNE
– Bruxelles: Conferință de presă comună susținută de președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen și premierul belgian, Alexander De Croo
– Paris: Preşedintele francez Emmanuel Macron va prezida o ceremonie de omagiere a lui Jacques Delors (1925 – 2023), figură marcantă a construcţiei europene – ora locală 11:00, la Hotel des Invalides
– Kathmandu, Nepal: Vizita ministrului indian de externe S. Jaishankar
– Berlin: Conferința de presă a miniștrilor de externe german, Annalena Baerbock, și luxemburghez, Jean Asselborn
– Germania: Funeraliile lui Wolfgang Schaeuble, veteran al politicii germane, care a decedat în data de 26 decembrie 2023, la vârsta de 81 de ani, vor avea loc vineri, 5 ianuarie, la Offenburg. Slujba urmează să aibă loc la principala biserică protestantă a oraşului şi înmormântarea în cimitirul istoric Waldbach din Offenburg, unde i-a fost acordat titlul de cetăţean de onoare. Schaeuble, care a fost membru în Bundestag timp de jumătate de veac, şi-a dedicat o mare parte din cariera politică reunificării ţării sale şi, mai târziu, a fost ministru de finanţe în cabinetul cancelarului Angela Merkel în timpul crizei datoriei din zona euro
– Dakar, Senegal: Consiliul Constituţional se pronunţă asupra validităţii dosarului lui Ousmane Sonko de a candida la alegerile prezidenţiale
– Pretoria, Africa de Sud: Eliberarea condiționată a lui Oscar Pistorius, fost sportiv paralimpic sud-african, încarcerat în 2014 pentru uciderea iubitei sale, Reeva Steenkamp
– Paris: Ceremonia clătitei (sau tortului regilor) de Bobotează, la Palatul Elysée
– Tokyo: Prima licitație de ton a anului la piața de pește Toyosu
– Arabia Saudită: Începe o nouă etapă a Raliului Dakar 2024 (5 – 19 ian.)
– China: Festivalul gheții și al zăpezii de la Harbin
– Germania: Se desfăşoară probele de sprint (masculină şi feminină) de la Oberhof, din Cupa Mondială de biatlon
Aniversări – Comemorări
– 1874: S-a născut Joseph Erlanger, medic şi fiziolog american; lucrări asupra manifestărilor electrice caracteristice activităţii nervoase, privind presiunea sangvină şi patologia cordului; Premiul Nobel pentru Medicină în anul 1944, împreună cu conaţionalul său Herbert S. Gasser (m. 1965) – 150 de ani
– 1876: S-a născut Konrad Adenauer, jurist și om politic german creştin-democrat, primul cancelar al Republicii Federale Germania (septembrie 1949 – octombrie 1963) și unul dintre fondatorii Uniunii Europene; rol important în reconstrucţia ţării după cel de-Al Doilea Război Mondial (m. 1967)
– 1884: S-a născut matematicianul francez Arnaud Denjoy; s-a remarcat îndeosebi în domeniul analizei matematice (teoria numerelor de variabilă reală), de numele său legându-se introducerea „integralei Denjoy”; membru corespondent al Academiei Române din străinătate din 1957 (m. 1974) – 140 de ani
– 1900: S-a născut Yves Tanguy, pictor suprarealist francez; din 1942 s-a stabilit în SUA (m. 1955)
– 1920: S-a născut pianistul italian Arturo Benedetti Michelangeli (m. 1995)
– 1921: S-a născut scriitorul elveţian de limbă germană Friedrich Dűrrenmatt (m. 1990)
– 1921: S-a născut Marele Duce Jean al Luxemburgului, care a condus ţara între anii 1964 şi 2000; în cei 36 de ani de domnie, Luxemburg, un stat de numai o jumătate de milion de locuitori, s-a transformat dintr-o ţară industrială într-un centru financiar internaţional; este tatăl actualului Mare Duce, Henri (m. 2019)
– 1923: S-a născut Robert Bernstein, editor american, activist pentru drepturile omului și apărător al disidenţei politice şi libertăţii de expresie; fondatorul organizaţiei „Human Rights Watch” (m. 2019)
– 1931: S-a născut (în Cehoslovacia) pianistul, teoreticianul, poetul şi pictorul austriac Alfred Brendel; unul dintre cei mai de seamă pianişti din a doua jumătate a secolului al XX-lea
– 1931: S-a născut actorul, regizorul și scenaristul american Robert Duvall (nume complet: Robert Selden Duvall)
– 1932: S-a născut Umberto Eco, scriitor italian, editor, filosof, semiotician (analiză a limbajului literaturii ca mijloc de comunicare, prin aplicarea metodei structurale şi a teoriei informaţiei) şi profesor; autorul celebrului roman „Numele trandafirului” (m. 2016)
– 1934: S-a născut (în Africa de Sud) Phil (Philip) Ramone, producător american de muzică, inginer de sunet, violonist şi compozitor; pionier al înregistrărilor digitale, cofondator al casei de discuri A & R Recording; distins cu 14 premii Grammy (m. 2013) – 90 de ani
– 1935: S-a născut actorul britanic David Ryall (m. 2014)
– 1942: S-a născut pianistul şi dirijorul italian Maurizio Pollini
– 1946: S-a născut Diane Keaton (numele real: Diane Hall), actriţă de film, regizoare, producătoare și scenaristă americană
– 1949: S-a născut Leo Butnaru, poet, critic şi istoric literar, eseist şi traducător din R. Moldova; din 1994 este membru al Uniunii Scriitorilor din România – 75 de ani
– 1974: A murit pianistul rus Lev Oborin (n. 1907) – 50 de ani
– 1995: A murit compozitorul francez de origine bască Francis Lopez (n. 1916)
– 1997: A murit compozitorul american Burton Lane; a scris muzica pentru numeroase filme şi muzicaluri (n. 1912)
– 1998: A murit Jean Sigrid, jurnalist, dramaturg şi critic de teatru belgian (n. 1920)
– 1998: A murit Branko Lazitch, jurnalist şi istoric francez de origine sârbă (n. 1923)
– 2002: A murit regizoarea de film daneză Astrid Henning-Jensen, supranumită cineasta copiilor; a lucrat şi în teatru şi televiziune (n. 1914)
– 2003: A murit actorul italian de film Massimo Girotti (n. 1918)
– 2013: A murit actriţa americană Martha Greenhouse (n. 1921)
– 2013: A murit actorul canadian Claude Préfontaine (n. 1933)
– 2014: A murit Eusebio da Silva Ferreira, legendă a fotbalului portughez; a fost între primii zece pe lista cu cei mai buni 50 de jucători din secolul al XX-lea, realizată de Federaţia Internaţională pentru Istoria şi Statistica Fotbalului (n. 1942, în Mozambic) – 10 de ani
– 2018: A murit John Watts Young, astronaut, ofițer de marină și aviator naval, pilot de încercare și inginer aeronautic american; considerat pionier al programului spațial, a zburat în prima misiune Gemini, iar în 1969 a fost prima persoană care a orbitat singură în jurul Lunii în misiunea Apollo 10; a zburat de șase ori în spațiu pe parcursul a 42 de ani de serviciu în cadrul NASA (n. 1930)
– 2018: A murit actorul slovac Marian Labuda (n. 1944)
– 2022: A murit actriţa americană de teatru şi televiziune Joan Copeland (nume real Joan Maxine Kupchik); sora dramaturgului Arthur Miller (n. 1922)
