2024 se anunță un an deosebit de important din perspectiva evoluțiilor politice, dar și pentru democrație, constată revista Forbes, remarcând numeroasele analize apărute în acest sens în presa internațională. ”Un an electoral record”, după cum îl caracterizează Le Monde, explicând că aproape jumătate din populația lumii își va exprima opțiunile, libere sau mai puțin libere, în alegeri ce se vor organiza în 68 de țări în acest an, fapt nemaiîntâlnit de când s-a instituit votul universal, notează cotidianul francez. Problemele globale comune (precum inflația, criza climatică), dar și cele două războaie în desfășurare vor polariza opinia publică, la fel și confruntarea dintre ”sacralitatea democrației și credința în conducători autoritari”, consideră Forbes, care mai vede și pericolul ”interferenței de proporții colosale în scrutinurile de pe tot cuprinsul lumii”. De aceea ”2024 e anul în care Occidentul va trebui să apere democrația”, conchide Forbes.
Provocările sunt pe măsură, având în vedere tensiunile care s-au manifestat încă din primele zile ale anului. Secretarul de stat american, Antony Blinken, întreprinde un nou turneu de urgență în Orientul Mijlociu pentru a preveni escaladarea războiului din Gaza, notează Middle East Monitor. Însă chiar înainte de sosirea lui Blinken în regiune, Israelul și gruparea Hezbollah cu sediul în Liban au făcut, sâmbătă, un schimb de atacuri cu rachete într-una dintre cele mai grele zile de lupte transfrontaliere din ultimele săptămâni, constată Associated Press. În plus, potrivit Reuters, premierul Qatarului a avertizat duminică, la o conferință de presă susținută alături de secretarul de stat american, că uciderea, săptămâna trecută, a unui lider Hamas într-un atac ţintit cu o dronă israeliană la Beirut, a afectat capacitatea Qatarului de a media între gruparea palestiniană și Israel. Washington Post remarcă avertismentul transmis de premierul israelian Benjamin Netanyahu cum că Hezbollah ar trebui ”să învețe lecția învățată deja de Hamas în ultimele luni” de distrugeri în Gaza și comentează că discuțiile din Israel cu privire la o extindere a războiului cu Libanul îngrijorează Statele Unite. Oficialii americani sunt îngrijorați că premierul israelian, Benjamin Netanyahu, ar putea vedea o extindere a luptelor cu Hezbollahul din Liban drept cheia pentru supraviețuirea lui politică în contextul criticilor cu care se confruntă pe plan intern pentru eșecul guvernului său de a preveni atacul Hamas din 7 octombrie, mai scrie Washington Post.
În Extremul Orient, Taiwanul acuză China că pune în pericol siguranța aeriană, notează La Libre Belgique, detaliind că Ministerul Apărării de la Taipei a condamnat ferm China pentru baloanele lansate în ultimele cinci zile deasupra arhipelagului, baloane pe care Taiwanul le consideră „o amenințare serioasă” la adresa siguranței multor rute internaționale, dar și o hărțuire la adresa populației din insulă. La Libre Belgique amintește că aceste incidente au loc chiar înainte de alegerile legislative și prezidențiale din Taiwan din 13 ianuarie și că în ultimii ani, China și-a intensificat presiunea militară și politică asupra Taiwanului, pe care îl revendică drept parte a teritoriului său. Beijingul a trimis un număr fără precedent de avioane de luptă și nave de război în jurul insulei, cu scopul, potrivit experților, de a intimida armata taiwaneză.
Pe de altă parte, Coreea de Nord a lansat noi lovituri cu rachete lângă granița maritimă cu Coreea de Sud pentru a treia zi consecutiv, în ciuda solicitărilor repetate ale Seulului pentru încetarea imediată a unei astfel de acțiuni militare care sfidează acordul intercoreean din septembrie 2018, scrie Korea Herald. Phenianul a susținut că lansările sale au constituit „un răspuns natural și o contramăsură” la exercițiile desfășurate de Seul, Washington și Tokyo în regiune, potrivit agenției oficiale KCNA. France 24 comentează că această escaladare din Marea Galbenă este una dintre cele mai grave din 2010, când nordul a bombardat Yeonpyeong, ucigând patru persoane, inclusiv doi civili. În plus, a fost precedată de o salvă de declarații belicoase ale liderului nord-coreean, Kim Jong-un, care a amenințat în ultimele zile că va „anihila” Coreea de Sud și Statele Unite.
Coreea de Nord este în vizorul opiniei publice internaționale și din cauza acuzațiilor lansate de Statele Unite că furnizează rachete Rusiei pentru războiul din Ucraina. Acuzațiile au fost întărite vineri și de Marea Britanie, care, potrivit Politico, a avertizat Phenianul că “va plăti scump” pentru că îl ajută pe Putin cu armament. Rusia se duce la Kim Jong Un “cu căciula în mână”, a afirmat ironic ministrul britanic al apărării, în timp ce Ministerul britanic de Externe a criticat dur Moscova, afirmând că utilizarea unor arme nord-coreene este “un semnal care denotă izolarea sa în arena mondială și un semn de disperare”, mai notează Politico.
În ceea ce privește situația de pe frontul ucrainean, Euronews transmite despre decesele provocate de noile atacuri ale Rusiei în sud-estul Ucrainei, în timp ce soldații rușii celebrează pe front Crăciunul Ortodox. ”Ce trebuie să facă aliații occidentali pentru Ucraina – și pentru ei înșiși”, se întreabă Financial Times, subliniind că deciziile democrațiilor care sprijină Kievul vor fi decisive pentru deznodământul războiului în curs. ”Vladimir Putin e hotărât să înfrângă și să distrugă Ucraina în varianta ei independentă. Ucraina e la fel de hotărâtă să-i reziste. Dar ce sunt hotărâte celelalte democrații ale lumii să obțină din această încleștare epocală? Răspunsul pe care-l vom da în 2024 nu va configura doar viitorul Europei. Ne va spune și ceva important despre atuurile relative ale democrației și autocrației de început de secol 21”, conchide Financial Times.
(Carolina Ciulu)
