Deloc surprinzător, situațía din Orientul Mijlociu sau, mai exact, conflictul dintre Israel și mișcarea teroristă Hamas, continuă să rămână în atenția presei internaționale cu atât mai mult, cu cât secretarul american de stat, Antony Blinken, efectuează o vizită în regiune.
După ce a vizitat Iordania, Qatarul, Emiratele Arabe Unite și Arabia Saudită, ieri (9 ianuarie), Antony Blinken s-a aflat în Israel. Comentând această vizită, ziarul american The New York Times afirmă că, “potrivit declarațiilor secretarului american, Israelul ar avea șansa reală de a-și putea îmbunătăți relațiile cu vecinii”, Dar, mai spune Blinken, “liderii arabi afirmă că Israelul trebuie să pună capăt războiului din Gaza și să conlucreze cu statul palestinian”. Pe de altă parte însă, potrivit publicației The Times of Israel, “ministrul israelian al apărării, Yoav Gallant, i-a spus lui Blinken că Israelul își va intensifica operațiunile în regiunea Khan Younis din sudul Fâșiei Gaza până când liderii Hamas vor fi prinși, iar ostaticii israelieni vor fi eliberați”. Așadar, o pace este încă departe, iar cotidianul israelian Ha’aretz pare să confirme acest lucru, informând că, „marți, Israel și gherilele Hezbollah s-au ciocnit, angajându-se în zeci de atacuri și contraatacuri transfrontaliere”.
Mai aproape de România, războiul lansat de Rusia în Ucraina este marcat de noi incidente. Cotidianul britanic The Guardian informează că „o serie de drone ucrainene au lovit o instalație petrolieră rusească din orașul Oriol, aflat la cca. 400 km. de Moscova și la cca. 250 km. de frontiera cu Ucraina”. „Cred că ostașii armatei ruse pot cuceri Harkivul, iar mai apoi orașele Dnepopetrovsk, Nikolaiv și Odessa. Acesta va fi sfârșitul pentru Ucraina, dacă Zelenski nu acționează cu înțelepciune și nu cere pace imediat”, opinează Scott Ritter, un fost agent al serviciilor americane de informații, citat de ziarul moscovit Pravda. Un alt ziar rusesc, Izvestia, afirmă că „Statele Unite ar fi remarcat incapacitatea apărării aeriene a Ucrainei de a doborî avioane rusești”. Altminteri, dacă răsfoim un alt ziar moscovit, respectiv, Nezavisimaia gazeta, aflăm că, „în 2024, armata rusă va fi utilată cu armament modern, iar Rusia va avea mai mulți cetățeni adoptați din Ucraina”. O publicație rusă de limbă engleză, Moscow Times, afirmă că, ieri (9 ianuarie), „Rusia s-a angajat să facă totul ca să poată opri atacurile ucrainene cu obuze asupra localității Belgorod, aflată la frontiera dintre cele două țări”. Același ziar notează că, „potrivit declarațiilor lui Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, armata rusă va continua să facă totul ca să reducă la minim pericolul și a acuzat armata ucraineană că atacă obiective civile din oraș cu armament oferit de țările europene”.
În vestul Europei, atenția presei de îndreaptă asupra Franței, care, începând de ieri (9 ianuarie), are un nou premier în persoana lui Gabriel Attal, un tânăr de 34 de ani. Să vedem mai întîi ce scrie presa franceză: „Attal la Matignon – spectaculoasa promovare a unui om loial șefului statului”, titrează cotidianul francez Le Monde. „Remaniere – ascensiunea de neoprit a lui Gabriel Attal, un maestru al comunicatelor și un silitor elev al macronismului”, notează și ziarul francez Le Figaro. Liberation subliniază că, „la Ministerul Educației, Gabriel Attal a fost un ministru „comme ci, comme ça”, dar a promis că, în mandatul său, va avea în prim-plan școala”. Cotidianul spaniol El Mundo pare să anticipeze evenimentele și afirmă: „Gabriel Attal, cel mai tânăr premier al Franței, după chipul și asemănarea președintelui Macron, este, potrivit sondajelor, posibilul său succesor”. Și, în sfârșit, citând un oficial de la Palatul Elysée, ziarul britanic The Telegraph afirmă că “noul premier va trebui totuși ca mai întâi să treacă de pubertate”.
Alexandru Danga, Agenția de presă RADOR
