Ungaria va dovedi din nou că este capabilă să fie un bun președinte al Consiliului European, a declarat preşedintele Ungariei, miercuri, la Budapesta, la Muzeul de Arte Frumoase, unde i-a salutat pe membrii corpului diplomatic acreditaţi în Ungaria. În discursul său, Katalin Novák a atras atenţia asupra faptului că, în timp ce în urmă cu cincizeci de ani o cincime din populația lumii era europeană, astăzi este doar o zecime. Țările UE reprezintă astăzi 6% din populația globală, iar aceasta va scădea la 4% până în 2070.
„Dacă nu acordăm atenție scăderii populației Europei, facem o greșeală gravă”, a avertizat Katalin Novák, subliniind că şi din punct de vedere economic Europa devine din ce în ce mai puțin un actor global, iar întrebarea este dacă putem schimba această stare.Oficialul ungar a amintit de alegerile care vor avea loc în acest an în Europa, menţionând că 400 de milioane de cetăţeni europeni vor avea ocazia să determine direcția politicii europene.
Imediat după alegeri, în a doua jumătate a anului, Ungaria, care sărbătoreşte 20 de ani de la aderarea sa la UE și 25 de ani de la aderarea sa la NATO, va prelua președinția Uniunii Europene, a afirmat Katalin Novák, subliniind că Ungaria va dovedi din nou că este capabilă să fie un bun președinte al Consiliului European. Evidențiind două dintre subiectele importante ale președinției rotative ungare, Katalin Novák s-a referit din nou la provocările demografice și importanța grăbirii aderării țărilor din Balcanii de Vest la UE.
Privind înapoi la anul trecut, preşedintele ungar a spus: „Putem fi cu toții de acord că 2023 a fost un an foarte dificil, ale cărui provocări vor domina și anul acesta”. Katalin Novák a menționat zece provocări: conflictele armate – evidențiind războiul israeliano-palestinian şi din Ucraina -, dificultățile economice, incertitudinea politică și alegerile anticipate în multe țări, tensiunile sociale în creștere, dezastrele naturale, migrația ilegală în masă, fenomenul de dezinformare, apariția pe scară largă a inteligenței artificiale, activitatea actorilor non-politici cu ambiții politice ascunse și influența companiilor de tehnologie care se află aproape într-o poziție de monopol.
Întrebarea este cum vor gestiona aceste provocări comunitatea internațională și liderii lumii, a afirmat preşedintele Ungariei, menționând că, deși răspunsurile la provocări au fost destul de reduse până acum, anul 2024 oferă o oportunitate uriașă, întrucât va fi anul democraţiei şi al alegerilor în întreaga lume. Aproximativ patru miliarde de oameni din 76 de țări vor avea ocazia de a merge la urne, în condiţiile în care alegerile vor avea loc în opt dintre cele mai populate 10 țări din lume, a subliniat oficiul ungar, adăugând: „Sperăm că toată lumea va avea șanse egale de a participa la vot, iar buna desfăşurare a alegerilor va fi respectată peste tot”.
Referindu-se la Ungaria, printre evenimentele memorabile de anul trecut, a evidențiat vizita apostolică a Papei Francisc, campionatul mondial de atletism, pe cei doi noi laureați ungari ai Premieului Nobel, respectiv Katalin Karikó și Ferenc Krausz, precum și faptul că echipa naţională de fotbal a Ungariei a trecut neînvinsă în calificările la Campionatul European.
Katalin Novák a subliniat că Ungaria este o țară sigură și prietenoasă cu familia, este o ţară care este tot mai populară în rândul investitorilor. Anul trecut, Ungaria a atras investiţii record, de peste 13 miliarde de euro, creând 19.000 de locuri de muncă. Ungaria este una dintre țările orientate spre Occident, este membră a alianțelor occidentale, dar construiește și întreţine relații pragmatice și cooperare şi cu alte părți ale lumii, a subliniat Katalin Novák, amintind că în ultimul an și jumătate a încercat să pună foarte mult accent pe relațiile internaționale și pe diplomație. A petrecut 104 zile în străinătate, a vizitat 30 de țări diferite și a participat la aproximativ o sută de evenimente diplomatice și în Ungaria.
Reiterând importanța luptei împotriva scăderii populației, a amintit de Forumul Demografic de la Budapesta de anul trecut și de propria sa inițiativă, respectiv de crearea unei rețele de președinți prietenoși cu familia. Katalin Novák a amintit, totodată, că în toamnă va fi organizat și un eveniment demografic în timpul președinției ungare a UE, şi de faptul că, tot în toamnă, va invita femeile șefi de stat din lume la Budapesta.
Adresându-se diplomaților, preşedintele Ungariei a subliniat: deși diplomația este astăzi diferită față de acum un deceniu, șefii de stat, de exemplu, comunică direct între ei, diplomații reprezintă sursa credibilă pentru țările lor, iar ceea ce transmit ei din Ungaria este decisiv. Ei știu când trebuie să semnaleze ceva şi când nu trebuie. Katalin Novák i-a încurajat pe diplomaţi să caute o bună cooperare cu și în Ungaria.
În discursul său, Nunțiul Apostolic Michael Wallace Banach a atras atenția asupra oamenilor în vârstă, femeilor și copiilor care suferă din cauza războaielor și a altor conflicte din întreaga lume. Michael Wallace Banach și-a exprimat îngrijorarea cu privire la conflictul israelo-palestinian și la războiul din Ucraina. Potrivit Nunțiului Apostolic, conflictele trebuie încheiate prin negocieri. Nunţiul Apostolic a amintit unul dintre gândurile Papei Francisc, pe care a spus-o în timpul vizitei sale apostolice în Ungaria din primăvară: pacea nu va veni niciodată din urmărirea unor interese strategice, ci dintr-o politică care ține cont de interesele tuturor, acordând atenție oamenilor, săracilor și viitorului./rganciu/dstanesc
(MTI – 11 ianuarie)
