Calendarul evenimentelor, 14 ianuarie – selecțiuni

EVENIMENTE INTERNE

– Învățământ, Cercetare

* Brăila: La Palatul Tineretului din Brăila, Calea Călăraşilor nr. 52, va avea loc ‘ROBOFEST DUAL EDITION’, eveniment cu intrare liberă unde vizitatorii vor putea vedea expoziţii de roboţi de toate categoriile, pregătite de ‘Echipa de robotică a Bibliotecii Judeţene ‘Panait Istrati’ din Brăila – ‘Helix’, alături de prietenii lor de la echipa de robotică ‘RoSophia’ din Galaţi şi de către sutele de copii care iau parte la eveniment

– Manifestări organizate cu prilejul Zilei Culturii Naționale (15 ian.)

* Filarmonica „George Enescu” va celebra Ziua Culturii Naționale prin activități și evenimente dedicate publicului de toate vârstele, dar mai ales celor tineri (14 – 15 ian.). Ateneul Român va putea fi vizitat gratuit, în limita programului disponibil, în data de 15 ianuarie, iar evenimentele includ Gala Premiilor MUSICRIT și un concert extraordinar organizat în cadrul proiectului Muzica pe Înțelesul Tuturor, la care vor participa câteva sute de elevi prin grija Inspectoratului Școlar al Municipiului București. Din programul zilei, la Ateneul Român, ora 19:00:

  • Gala premiilor MUSICRIT – proiect realizat de Uniunea Criticilor, Redactorilor și Realizatorilor Muzicali din România împreună cu Filarmonica „George Enescu”. Momentele muzicale ale galei vor fi susținute de: mezzosoprana Judit Kutasi, basul Alexander Kopeczi, soprana Rodica Vica, baritonul Alexandru Chiriac, pianista Daria Tudor, Irina Sârbu și Ana Parghel Sârbu, ansamblurile “Violoncellissimo” și “Musica Ricercata”, Corul Național de Cameră “Madrigal” dirijat de Anna Ungureanu și Orchestra Română de Tineret condusă de Gabriel Bebeșelea. Programul cuprinde lucrări de: George Enescu, Tomaso Albinoni, Giuseppe Verdi, Francisco Cilea, Amilcare Ponchielli, Piotr Ilici Ceaikovski, Valentino Fioravanti. Prezintă Luminița Arvunescu și Marius Constantinescu

* Corul Naţional de Cameră ‘Madrigal – Marin Constantin’, Institutul Naţional al Patrimoniului şi Art Safari au deschis anul 2024 cu o serie de evenimente dedicate Zilei Culturii Naţionale. Din program:

■ 14 ianuarie – ‘Şezătoarea de la Ozun – atelier de cusut ii’ (Art Safari, Bucureşti, Palatul Dacia-România, Atrium, orele 11:00-14:00

■ 15 ianuarie

  • seria de conferinţe privind programul RO HAEREDITAS (Palatul Cesianu-Racoviţă, Casa de licitaţii Artmark, ora 9:30)
  • lansarea programului ‘Muzică contemporană românească în spaţii antice universale’ (spaţiul public, ora 10:00)
  • şase expoziţii din cadrul Art Safari Stars Edition (Art Safari, Palatul Dacia-România, orele 12:00-21:00)
  • concertul extraordinar ‘Despre Cultură’, susţinut de Corul Naţional de Cameră ‘Madrigal – Marin Constantin’ (Palatul Patriarhiei, ora 19:00)

* Expoziţii gratuite, organizate cu ocazia Zilei Culturii Naţionale, la Muzeul Naţional al Ţăranului Român:

  • expoziţia ‘Alexandru Tzigara-Samurcaş – Întemeietorul Muzeului Naţional’ (spaţiile expoziţiei permanente, orele 10:00-18:00);
  • expoziţia de icoane realizată de Raluca Jurcovan, ‘Floarea vieţii’, organizată în cooperare cu Muzeul Ţării Făgăraşului ‘Valer Literat’ (Sala Noua Galerie, orele 10:00-18:00);
  • expoziţie de Horia Roşca, ‘Horror Vacui’ (Sala Irina Nicolau, orele 10:00-18:00)

* Marile proiecte muzicale organizate sau coorganizate de Institutul Cultural Român vor fi prezentate de personalități marcante și operatori culturali de renume în cadrul unei mese rotunde organizate cu prilejul Zilei Culturii Naționale, la ora 11:00, la sediul ICR din Aleea Alexandru nr. 38. La eveniment participă inițiatorii și coorganizatorii proiectelor muzicale în care ICR are o implicare majoră și care reprezintă România în străinătate sau asigură o veritabilă platformă de interrelaționare culturală și diplomatică. Întâlnirea va fi urmată, de la ora 14:00, de recitalurile susținute de muzicienii Valentin Șerban, câștigătorul Concursului Internațional „George Enescu” la vioară, ediția 2020/2021 și Gabriel Gîțan, pianist acompaniator la Concursul Internațional „George Enescu” și Constantin Borodin, laureat al premiului II la violoncel – Concursul Internațional „George Enescu”, participant în cadrul programului ICR AdMusicam. Din program fac parte lucrările Sonata nr. 3 în la minor pentru vioară și pian, op. 25 – în caracter popular românesc de George Enescu, Lăutarul din Suita Impresii din copilărie pentru vioară solo de George Enescu și Suită pentru violoncel solo de Carmen Petra Basacopol. Intrarea este liberă. Printre partenerii media se numără: Radio România Muzical, Radio România Cultural

* Spectacolul-concert ‘Meşterul Manole – Operă, Rock’, compoziţie şi aranjament muzical Josef Kappl, va fi prezentat, în premieră, la Teatrul Naţional de Operetă şi Musical ‘Ion Dacian’, într-un eveniment ce va marca Ziua Culturii Naţionale. Reprezentaţia, care va avea loc cu casa închisă, va putea fi urmărită live şi în sistem pay per view pe platforma Piciordeplay.ro

* La Muzeul Național de Artă al României va fi inaugurată Galeria de Artă Decorativă Europeană, cu prilejul  Zilei Culturii Naționale – ora 18:00. Accesul se face prin intrarea A2, etajul 3, Calea Victoriei 49-53

* Cluj-Napoca: Muzeul de Artă Cluj-Napoca, instituție publică de interes județean, care funcționează sub autoritatea Consiliului Județean Cluj, organizează un recital de poezie realizat și coordonat de Ruslan Bârlea și Adriana King, actori la Teatrul Național Cluj-Napoca – ora 13:00. Spectacolul reprezintă o colaborare cu Școala Populară de Arte „Tudor-Jarda” Cluj-Napoca, în cadrul căreia Ruslan Bârlea este actor profesor expert

* Iași: Capodoperele românești de la Muzeul Național Brukenthal din Sibiu vor fi expuse, din 15 ianuarie, la Muzeul „Regina Maria” – Palatul Braunstein din Iași. Expoziția va fi cea mai importantă de acest fel organizată în România de muzeul sibian. Expoziţia, intitulată „Capodopere. Arta din România de la clasic la contemporan”, cuprinde aproape 70 de lucrări realizate de 50 de artişti, precum Theodor Aman, Nicolae Grigorescu, Nicolae Tonitza, Ştefan Luchian, Mişu Popp, Gheorghe Pătraşcu, Iosif Iser, Corneliu Baba, Camil Ressu, Herman Maxy, Ion Ţuculescu, Ion Pacea, Horia Bernea, Ion Jalea, Oscar Han, Alin Gheorghiu, Ştefan Câlţia și mulți alții. Vernisajul expoziţiei va avea loc duminică, începând cu ora 16:00

* Iași: Ateneul Național din Iași prezintă, de la ora 19:00, la Sala Unirii, premiera spectacolului „Meat”, de Șule Demirel, regia Kubilay Erdelikara

* Satu Mare: Violoniștii Gabriel Croitoru și fiica sa, Simina Croitoru, susțin un concert extraordinar dedicat Zilei Culturii Naționale, la Sala Filarmonicii ”Dinu Lipatti” – ora 19:00. Cei doi artiști vor fi acompaniați de Clementina Ciucu – Ristea la pian, invitata specială a serii fiind violonista Eva Croitoru – Păucă, fiica Siminei și nepoata lui Gabriel Croitoru. Evenimentul este organizat de Primăria Municipiului Satu Mare și Centrul Cultural G.M. Zamfirescu, iar intrarea este liberă. Familia de muzicieni a pregătit un program special, cuprinzând exclusiv duete violonistice, lucrări sau aranjamente semnate de George Enescu, Ciprian Porumbescu,  Dmitri Șostakovici şi de prea puţin cunoscuţii Nicolas Louis, Hubert Bauersachs, Edmund von Weber, Carl Kämmerer sau  Moritz Moszkowski.

* Piatra Neamț: Consiliul Judeţean Neamţ va găzdui spectacolul ‘Eternului Eminescu – Armonii poetice’ – un eveniment sincretic în care se îmbină poezia, muzica şi arta plastică – ora 17:00, Sala Calistrat Hogaş. Versurile recitate de actorul Marius Bodochi – director artistic al Teatrului Naţional ‘Ion Luca Caragiale’ din Bucureşti se vor îmbina cu arta interpretativă a pianistei Mihaela Spiridon. Un rol important în întregul spectacol îl joacă arta plastică, opera pictoriţei Mariana Papară integrându-se perfect şi oferind un plus de atractivitate.

-Sport

* CS Rapid Bucureşti înfruntă echipa franceză Metz Handball, în Grupa B a Ligii Campionilor la handbal feminin: Sala Polivalentă – Bucureşti – ora 17:00

*Brașov: Se dispută un meci din etapa a 12-a a Ligii Naţionale de handbal feminin: CSM Corona Braşov – CS Măgura Cisnădie – Sala Dumitru ”Popescu-Colibaşi” – Braşov – ora 17:30

* Au loc meciuri în Erste Liga la hochei pe gheaţă

  • Corona Braşov – FTC-Telekom – ora 17:30
  • Sport Club Miercurea Ciuc – DEAC Debrecen – ora 18:30
  • ACSH Gheorgheni – UTE – ora 18:30

* Târgu Jiu: Are loc un meci în Grupa D a competiţiei feminine de handbal EHF European League: CSM Târgu Jiu – Costa del Sol Malaga – ora 13:00, la Sala Sporturilor

* Arabia Saudită: Emanuel Gyenes participă la Raliul raid Dakar 2024 (5-19 ianuarie)

  • etapa a 7-a: Riad – Al-Duwadimi, 873 km (483)

* Australia:Jucători români la turnee internaţionale de tenis

  • Ana Bogdan – Brenda Fruhvirtova (ora 05:00), în primul tur la Australian Open

* Belgrad: Selecţionata României întâlneşte echipa Serbiei, la Campionatul Mondial de hochei pe gheaţă Under-20, Divizia a II-a, Grupa B (ora 20:30)

* Croaţia: Echipa României participă la Campionatul European de polo pe apă masculin (4-13 ianuarie)

  • meci pentru locurile 5-8

*Franța: CSM Bucureşti joacă în deplasare cu echipa franceză Brest Bretagne Handball, în Grupa A a Ligii Campionilor la handbal feminin – ora 19:00, Arena de Brest

* Germania: România participă la Campionatul European de handbal masculin – EHF EURO 2024 (10-28 ianuarie)

  • România – Spania (Mannheim, ora 19:00)

– S-a întâmplat într-o zi de 14 ianuarie

* Cu 467 de ani în urmă (1557) apărea „Octoihul” („micul Octoih”) în limba slavonă, prima carte tipărită de diaconul Coresi (la Braşov), care a desfăşurat, până la 1583, o foarte bogată activitate de tipărire de cărţi în limba română (9 cărţi româneşti sau cu text paralel slavon şi român)

* Într-o zi de 14 ianuarie, acum 124 ani (1900), avea loc premiera mondială a operei „Tosca” de Giacomo Puccini, la Teatro „Costanzi” (astăzi, Teatrul Operei din Roma), rolul titular fiind interpretat de cântăreaţa de origine română, Hariclea Darclée, pentru care se spune că ar fi fost compusă aria „Vissi d’arte, vissi d’amore” („Am trăit arta, am trăit iubirea”)

* În urmă cu 81 de ani avea loc Conferința de la Casablanca, ce s-a desfășurat între 14 și 24 ianuarie 1943, cu scopul de a stabili o strategie comună a aliaților pentru următoarea fază a celui de-al Doilea Război Mondial. Au participat președintele american Franklin Delano Roosevelt, premierul britanic Winston Churchill și generalul francez Charles de Gaulle. Conducătorul sovietic Iosif Vissarionovici Stalin și-a motivat absența prin necesitatea de a fi prezent în țară, în contextul desfășurării Bătăliei de la Stalingrad. Pe agenda conferinței s-au aflat teme precum procedura tactică, alocarea resurselor și chestiuni generale diplomatice. Dezbaterile și negocierile s-au încheiat cu așa-zisa „Declarație de la Casablanca” și prevederea cea mai importantă a ei, condiția capitulării necondiționate. Această doctrină prevedea că aliații aveau să lupte împotriva puterilor Axei până la înfrângerea și anihilarea definitivă a acestora

* În urmă cu 74 de ani (1950) era publicat Decretul nr. 6 (din 6.I.1950), prin care erau trimişi în colonii (lagăre) de muncă şi condamnaţii care, la expirarea pedepsei, nu erau socotiţi de către autorităţile comuniste suficient de „reeducaţi”

* Acum 52 de ani (1972) Margrethe a II-a (n. 1940) a devenit regină a Danemarcei, după moartea regelui Frederick al IX-lea (1947-1972)

* Şi tot la această dată, cu 34 de ani în urmă (1990), s-a constituit Comunitatea Ruşilor Lipoveni din România, asociaţie cu caracter social, cultural şi umanitar (recunoscută ca persoană juridică printr-o hotărâre judecătorească din 12.II.1990)

* Cu 31 de ani în urmă (1993) apărea, la Bucureşti, revista săptămânală de cultură „Dilema”, fondată de Andrei Pleşu, Tita Chiper, Zigu Ornea, Mircea Vasilescu şi Radu Cosaşu. Revista, editată de Fundaţia Culturală Română, îşi întrerupe apariţia în 2000, fiind relansată în ianuarie 2004 sub numele de „Dilema Veche”, cu Andrei Pleşu director fondator

* Acum 13 ani (2011) preşedintele tunisian, Zine El Abidine Ben Ali (1936 – 2019), era alungat de la putere în urma Revoluţiei Iasomiei, care a deschis seria revoluţiilor arabe reunite sub numele de „Primăvara arabă”

Aniversări – Comemorări

– 1819: S-a născut Dimitrie Bolintineanu, poet, om politic, diplomat, participant la Revoluția de la 1848 (m. 1872) – 205 ani. NOTĂ: Unele surse dau ca an al naşterii 1825

– 1874: S-a născut (în Republica Moldova) Ioan Rășcanu, unul dintre generalii Armatei României din Primul Război Mondial, comandant de brigadă în lupta de la Mărăşeşti, ministru de Război (1918‑1921), ministru de stat (1927, 1931‑1932), deputat şi senator, primar de Bucureşti (1942‑1944), primar de Vaslui (1938-1942); în 1950 a fost arestat în lotul foștilor demnitari (m. 1952, în închisoarea de la Sighet) – 150 de ani. NOTĂ: Unele surse menționează nașterea la 4.I.1874

– 1893: S-a născut prozatorul Teodor Scorţescu; diplomat de carieră, a reprezentat, după 1921, România la Istanbul, Atena, Praga, Berna şi Vatican; în 1944 era însărcinat cu afaceri ad-interim pe lângă Guvernul de la Roma; rechemat în 1945 în ţară, a hotărât să rămână în Italia (m. 1976)

– 1894: S-a născut Ecaterina Teodoroiu (numele real: Cătălina Vasile Toderiu), supranumită „Eroina de la Jiu”; participând voluntar la Primul Război Mondial, s-a remarcat în luptele de pe Jiu (octombrie-noiembrie 1916); a căzut eroic, în fruntea plutonului pe care-l comanda ca sublocotenent, în timpul bătăliei de la Varniţa şi Muncelu (la 22.VIII.1917) – 130 de ani

– 1915: S-a născut istoricul literar şi filologul Mihai Isbăşescu; specialist în limba germană, a realizat studii de limbă şi literatură germană, dicţionare bilingve, o „Istorie a literaturii germane de la origini şi până în prezent” (1968), traduceri din literatura germană, precum şi (în colaborare) o antologie a scriitorilor români contemporani („Eine Welt wird geboren”, 1974) (m. 1998)

– 1917: S-a născut Ion Roman, istoric literar şi traducător (din literatura germană) (m. 1989)

– 1921: S-a născut dirijorul de cor Vasile Pântea (m. 2003)

– 1931: S-a născut Vlad Sorianu (pseudonim al lui Vasile Sporici), prozator, traducător şi critic literar (m. 2004)

– 1932: S-a născut Petre Sbârcea, dirijor (1957-1976) și director (1991-2000) al Operei Naționale Române din Cluj-Napoca, dirijor și director al Filarmonicii de Stat din Sibiu (1976-1990), apoi dirijor principal până în 2012 (m. 2021)

– 1934: A murit medicul şi bacteriologul Ioan C. Cantacuzino, fondator al şcolii româneşti moderne de microbiologie şi medicină experimentală; din iniţiativa sa a fost înfiinţat Institutul de Seruri şi Vaccinuri din Bucureşi (1921); a desfăşurat o intensă activitate politică, militând pentru reîntregirea ţării (a fost membru în Comitetul Naţional Român din Paris şi delegat la Conferinţa de Pace din 1919-1920); membru titular al Academiei Române din 1925 (n. 1863) – 90 de ani

– 1939: S-a născut cântăreaţa şi dansatoarea Naarghita (numele la naştere: Maria Amarghioalei); iubitoare a muzicii şi a coregrafiilor din filmele indiene, ea s-a specializat pe acest repertoriu şi a devenit cunoscută atât în ţară, cât şi în lume (m. 2013) – 85 de ani

– 1951: S-a născut pictorul bisericesc, restauratorul și profesorul Tudor Emanuel Popescu (m. 2018)

– 1953: S-a născut Victor Socaciu, muzician, compozitor, cântăreţ, chitarist, realizator şi prezentator Tv; producător, din 1991, al Festivalului naţional de muzică folk „Om bun”; fost membru în Consiliile de Administraţie ale SRR şi SRTV; deputat PSD (2008-2012) (m. 2021)

– 1962: S-a născut (la Lipețk, în Rusia) Andrei Gheorghe, prezentator, realizator de emisiuni de radio și televiziune din România, dar și de filme documentare și de scurt metraj (m. 2018)

– 1964: S-a născut Ioan Nemțoi, unul dintre cei mai cunoscuți artiști sticlari din România – 60 de ani

– 1969: A murit A. Pop-Marţian (nume real: Atanasie V. Popescu), actor, scriitor și profesor universitar (n. 1897) – 55 de ani

– 1982: A murit Vasile Florescu, teoretician şi critic literar (n. 1915)

– 1990: A murit Niculae Stoian, poet şi publicist (n. 1935)

– 1999: A murit George Şerban, scriitor, membru fondator al Alianţei Civice, preşedinte al Societăţii Timişoara, deputat PNŢCD în Parlamentul României (n. 1954) – 25 de ani

– 2004, 14/15: A murit jurnalista Felicia Meleşcanu, cunoscut om de televiziune (n. 1941) – 20 de ani

– 2007: A murit mezzosoprana Mihaela Agachi (n. 1951)

– 2008: A murit Barbu Brezianu, istoric şi critic de artă (exeget al operei lui Constantin Brâncuşi), traducător (a realizat prima varinată în limba română a epopeii naţionale finlandeze „Kalevala”), publicist şi poet; deţinut politic (1952) în lagărul de muncă Capul Midia şi la Canalul Dunăre-Marea Neagră (n. 1909)

– 2008: A murit regizorul de film şi scenaristul Alexandru Boiangiu (n. 1932)

– 2010: A murit Béla Kamocsa („Kamo”), instrumentist (chitară bas, chitară electrică) şi cântăreţ român de etnie maghiară, interpret de muzică rock, blues şi jazz; cunoscut ca membru fondator (1962) al formaţiei „Phoenix”, cu care a cântat până în 1971, apoi a cântat în cadrul trupei Gramophon. În 1982, a înfiinţat, împreună cu Jonny Bota, trupa Bega Blues Band, una dintre primele formaţii româneşti dedicate muzicii blues. Înfiinţează Gala Blues Jazz Internaţional din Timişoara (1990), cel mai mare şi longeviv festival al oraşului; fondator al Festivalului de Jazz de la Gărâna (n. 1944)

– 2020: A murit Vasile Cândea, medic chirurg și cardiolog, profesor universitar și general de armată; fondator și președinte de onoare al Academiei Oamenilor de Știință din România, director al Centrului de Boli Cardiovasculare al Armatei (1990-1995), director general al Institutului de Cardiologie „Prof.Dr. C.C. Iliescu” din Fundeni (1995-2002); a înfiinţat prima Societate de chirurgie cardiovasculară din România; a implantat, în 2001, primul dispozitiv de asistare mecanică cardio-circulatorie cu inimă artificială (de tip Novacor) din Europa Centrală și de Est; este autorul unor brevete de invenții cum ar fi „Banca de organe prin crioprezervare pentru transplant” și medicamentul Ruxabion (în terapia bolilor vasculare periferice, în special a celor venoase) (n. 1932)

– 2023: A murit istoricul, filologul, profesorul şi cercetătorul Octavian Roske; unul dintre fondatorii Institutului Național pentru Studiul Totalitarismului (INST) al Academiei Române, secretar științific al acestuia și redactor–șef (1993-2022) al revistei „Arhivele totalitarismului’’, publicație trimestrială editată de INST; prodecan al Facultății de limbi și literaturi străine, Universitatea din București (2000-2004), șeful Catedrei de engleză (2008-2021) (n. 1956) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Danemarca: Regina Margareta a II-a Danemarcei va abdica pe 14 ianuarie, după 52 de ani de domnie, iar prinţul moştenitor devine regele Frederik al X-lea

– Israel şi Gaza, în război după o ofensivă surpriză a Hamas

  • Manifestaţie la Londra (Regatul Unit) în favoarea ostaticilor israelieni
  • Adunare a comunităţii kurde din Turcia, în semn de solidaritate cu palestinienii
  • Discurs al şefului Hezbollah la Beirut, în timpul omagierii unui important lider militar al mişcării libaneze ucis în sudul Libanului

– Davos, Elveția: Întâlnire a consilierilor de securitate națională dintr-un grup de țări pe tema unui plan de pace pentru Ucraina

– Elveţia: Tinerii socialişti fac apel la manifestaţii împotriva Forumului economic mondial de la Davos

– Tunisia: Vizita ministrului de externe chinez Wang Yi (14-16 ian.)

– Maroc: Anul Nou Amazigh este sărbătorit pentru prima dată în Maroc

– Guatemala: Noul președinte Bernardo Arevalo depune jurământul în această funcție

– China: Rezultatele alegerilor prezidenţiale şi legislative în Taiwan

– Comore: Alegeri prezidențiale

– Dusseldorf, Germania: Ministrul german de Finanțe. Christian Lindner vorbește la evenimentul FDP de la Duesseldorf

– Tunisia: A 14-a aniversare de la înlăturarea președintelui Zine El Abidine Ben Ali

– Se desfăşoară curse în Cupa Mondială de schi alpin

  • slalomul masculin de la Wengen (Elveţia)
  • slalomul super-uriaş feminin de la Altenmarkt (Austria)

– Melbourne: Tenis – primul Turneu de Grand Slam al anului – Australian Open (14 – 28 ian.)

– Au loc meciuri în diferite competiţii naţionale de fotbal

  • Supercupa Spaniei (10-14 ianuarie, Riad): Real Madrid – FC Barcelona (21:00)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internațională a Logicii”, stabilită de UNESCO, în parteneriat cu Consiliul Internațional pentru Filosofie și Științe Umaniste, și marcată pentru prima dată în 2020, pentru a încuraja cooperarea internațională în promovarea logicii, atât în cercetare, cât și în predare, dar și pentru îmbunătățirea înțelegerii publice a logicii și a implicării acesteia în inovarea unor domenii precum știința și tehnica. Data a fost aleasă în onoarea a doi mari logicieni ai secolului XX: Kurt Gödel (n.28.IV.1906 – m.14.I.1978) și Alfred Tarski (n.14.I.1901 – m.26.X.1983)

– 1676: A murit Francesco Cavalli, compozitor italian, unul dintre întemeietorii operei veneţiene (n. 1602)

– 1742: A murit Edmond (sau Edmund) Halley, astronom şi matematician englez; cercetări asupra magnetismului terestru şi asupra cometelor; a observat (1682) cometa care-i va purta numele şi a arătat, prin calcule matematice, că aceasta se apropie de Pământ la fiecare 76 de ani (n. 1656)

– 1800: S-a născut muzicologul austriac Ludwig Ritter von Köchel (m. 1877)

– 1824: S-a născut Vladimir Stasov, critic muzical şi de artă, estetician, istoric de artă şi arheolog rus (m. 1906) – 200 de ani

– 1841: S-a născut pictoriţa franceză Berthe Morisot (m. 1895)

– 1850: S-a născut scriitorul şi ofiţerul de marină francez Pierre Loti (pseudonimul lui Louis-Marie-Julien Viaud) (m. 1923)

– 1867: A murit Jean Auguste Dominique Ingres, pictor neoclasic francez (n. 1780)

– 1875: S-a născut Albert Schweitzer, medic şi gânditor umanist francez; a acordat, în repetate rânduri, asistenţă sanitară în Africa şi a construit un spital într-o mică localitate gaboneză (Lambarene); s-a numărat printre savanţii care s-au împotrivit constant fabricării bombei atomice şi experienţelor nucleare; Premiul Nobel pentru Pace în 1952 (m. 1965)

– 1882: S-a născut Hendrik Willem van Loon, istoric și jurnalist american de origine olandeză (m. 1944)

– 1887: A murit Friedrich von Amerling, pictor portretist austriac (n. 1803)

– 1892: S-a născut Hal Roach, producător, regizor şi scenarist american de film; realizatorul celebrului cuplu „Stan şi Bran” (Stan Laurel şi Oliver Hardy) (m. 1992)

– 1896: S-a născut scriitorul american de origine portugheză John Rodrigo Dos Passos (m. 1970)

– 1898: A murit Lewis Carroll (numele real: Charles Lutwidge Dodgson), matematician şi scriitor englez, autor de literatură pentru copii; cunoscut pentru celebrele „Aventuri ale lui Alice în Ţara Minunilor” (n. 1832)

– 1901: S-a născut Alfred Tarski, unul dintre cei mai mari logicieni ai tuturor timpurilor, filosof al limbajului și matematician polonez-american; a adus contribuții importante în multe domenii ale matematicii, inclusiv metamatematica, teoria mulțimilor, teoria măsurătorilor, teoria modelelor, algebra generală, topologia, geometria, logica matematică (m. 1983). NOTĂ: Din 2020, UNESCO, în parteneriat cu Consiliul Internațional pentru Filosofie și Științe Umaniste, a stabilit marcarea „Zilei Internaționale a Logicii” în ziua de naștere a lui Alfred Tarski și în cea a morții lui Kurt Gödel, care au schimbat fața logicii în secolul al XX-lea (vezi mai sus)

– 1901: A murit Charles Hermite, matematician francez (n. 1822)

– 1901: A murit Víctor Balaguer (pe numele real Víctor Balaguer i Cirera), scriitor și om politic spaniol (n. 1824)

– 1905: A murit Ernst Karl Abbe, fizician german; a elaborat teoria formării imaginilor în microscop și a adus contribuții fundamentale la teoria și la construcția instrumentelor optice (n. 1840)

– 1909: S-a născut regizorul britanic de film Joseph Losey (m. 1984) – 115 ani

– 1915: S-a născut André Frossard, jurnalist francez şi autor de cărţi cu caracter istoric, memorialistic şi eseistic (m. 1995)

– 1917: S-a născut muzicianul Charles Williams Butterfield, cotat printre cei mai buni trompetişti americani albi de dixieland (m. 1988)

– 1919: S-a născut jurnalistul american Andy (Andrew Aitken) Rooney, prezentatorul popularului program de analiză politică „60 Minutes” al postului american de televiziune CBS (m. 2011) – 105 ani

– 1919: S-a născut Giulio Andreotti, om politic italian, prim-ministru al ţării în trei rânduri între 1972 – 1973, 1976 – 1979 şi 1989 – 1992 (m. 2013) – 105 ani

– 1925: S-a născut prozatorul şi dramaturgul japonez Yukio Mishima (pseudonimul lui Kimitake Hiraoka) (m. 1970)

– 1931: S-a născut (la Paris, într-o familie de artişti de circ) Caterina Valente, cântăreaţă, dansatoare şi actriţă italiană

– 1934: S-a născut actorul britanic Richard (David) Briers, celebru pentru rolul interpretat în serialul de televiziune „The Good Life” (m. 2013) – 90 de ani

– 1938: S-a născut Allen Toussaint, pianist, muzician, compozitor şi producător american; legendă a genului rhythm and blues din New Orleans (m. 2015)

– 1941: S-a născut Faye Dunaway, actriţă americană de film

– 1943: S-a născut Ralph Marvin Steinman, biolog şi imunolog canadian; Premiul Nobel pentru Medicină în 2011, împreună cu americanul Bruce Beutler şi luxemburghezul Jules Hoffmann, pentru descoperiri în domeniul activării imunităţii înnăscute. Steinman a primit jumătate din premiu pentru „descoperirea celulei dendritice şi a rolului său în imunitatea adaptativă” (m. 2011)

– 1943: S-a născut dirijorul leton Mariss Jansons, unul dintre cei mai importanţi din lume (m. 2019)

– 1949: A murit Joaquin Turina, compozitor, pianist şi profesor spaniol (n. 1882) – 75 de ani

– 1956: S-a născut scriitorul francez Hubert Mingarelli, laureat al Premiului Medicis în anul 2003 (m. 2020)

– 1957: A murit actorul american de film Humphrey Bogart; Institutul American de Fim l-a clasat, în 1999, ca cel mai mare actor din istoria filmului american (n. 1899)

– 1967: S-a născut Emily Watson, actriță engleză de teatru și film

– 1969: S-a născut Jason Bateman, actor american – 55 de ani

– 1977: A murit, la Washington, actorul britanic de film Peter Finch (nume complet: Frederick George Peter Ingle Finch) (n. 1916)

– 1978: A murit Kurt Gödel, logician, matematician și filosof analitic austriac, emigrat, în 1940, în SUA; este considerat, alături de Aristotel și Gottlob Frege, unul dintre cei mai importanți logicieni din istorie (n. 1906). NOTĂ: Din 2020, la 14 ianuarie este marcată „Ziua internațională a logicii”, stabilită de UNESCO în parteneriat cu Consiliul Internațional pentru Filosofie și Științe Umaniste, în onoarea a doi mari logicieni ai secolului XX: Kurt Gödel și Alfred Tarski (n.14.I.1901 – m.26.X.1983)

– 1995: A murit Barbara Jelavich, istoric şi profesor american; contribuţii privind istoria Europei Centrale şi de Sud-Est; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1992) (n. 1923)

– 1999: A murit Jerzy Grotowski, regizor polonez, teoretician al teatrului, pedagog, creator de metodă actoricească, unul din cei mai importanți reformatori în teatru ai secolului al XX-lea (n. 1933) – 25 de ani

– 2000: A murit scriitorul francez Alphonse Boudard (n. 1925)

– 2012: A murit actriţa franceză de origine poloneză Mila Parély, care s-a remarcat în filmele „Regula jocului/ La Regle du jeu” (1939), de Jean Renoir, şi „Frumoasa şi bestia/ La Belle et la Bête” (1946), de Jean Cocteau (n. 1917)

– 2013: A murit actorul american Conrad Bain (n. 1923, în Canada)

– 2014: A murit poetul argentinian Juan Gelman; considerat drept unul dintre cei mai mari poeţi de limbă spaniolă şi un neobosit critic al dictaturilor din America Latină (n. 1930) – 10 ani

– 2016: A murit halterofilul ucrainean Leonid Ivanovici Zhabotinski, care a stabilit 19 recorduri mondiale şi a câştigat două medalii de aur la Jocurile Olimpice (1964, 1968) (n. 1938)

– 2016: A murit actorul britanic de teatru şi film Alan Rickman (n. 1946)

– 2017: A murit economistul, lingvistul, sinologul şi editorul chinez Zhou Youguang, considerat părintele sistemului „Pinyin” de latinizare a scrierii chineze (n. 1906)

– 2018: A murit Dan Sexton Gurney, pilot american de Formula 1; considerat una din cele mai mari personalități date de motorsport-ul american (n. 1931)

– 2018: A murit regizorul de film, scenaristul și profesorul american Hugh Wilson (n. 1943)

– 2022: A murit arhitectul spaniol Ricardo Bofill, care a semnat peste 1.000 de proiecte în întreaga lume (printre care aeroportul din Barcelona, Teatrul Naţional Catalan, Palatul Congreselor din Madrid şi zgârie-norii Donnelley şi Dearborn din Chicago); în Franţa a realizat mari ansambluri rezidenţiale, precum Les Espaces d’Abraxas din Noisy-le-Grand (n. 1939, la Barcelona)