Autor: Alexandru Balaci
Introducere
Prin legea nr. 238 din 7 decembrie 2010, Parlamentul României vota ziua de 15 ianuarie, „Ziua Culturii Naționale”. Termenul „cultură” reprezintă un cuvânt, cu multiple sensuri, căruia nu-i poți atribui doar singură definiție. Dacă ar fi să definim acest termen : „cultura reprezintă o sumă de caractersitici spirituale, materiale, intelectuale și emoționale specifice unei societăți sau unui grup social”. Conform acestei definiții, cultura reprezintă mai multe elemente specifice, după care pot fi recunoscute asemănările sau deosebirile între grupuri sociale și indivizi. Dincolo de sensul atribuit anterior, cultura poate fi definită prin „creație”, căreia Lucian Blaga îi atribuie definiția de „produs al gândirii” și formă de binecuvântare a muritorului, de către divinitate.
O altă definiție a fost atribuită de Kant, care înțelegea cultura ca o datorie umană, în sensul de cultivare și perfecționare continuă. Hegel, a considerat că, cultura în sens de cantitate, despre care Kant vorbește, este greșită, astfel că „individul poate să dezvolte către cele mai înalte trepte, fără să ajungă la o concluzie finală”. Argumentele dintre cei doi, prezintă cultura ca un proces, derulat de individ, din care rezultă o cunoaștere și recunoaștere a propriilor capacități. Cum cultura este strâns legată de individ și valorile pe care împărtășește cu ceilalți, Ziua Culturii Naționale prezintă cultura ca o multitudine de caracteristici comune ale indivizilor, care îi unește și le oferă puncte comune. Pe 15 ianuarie 2024, ziua culturii a fost sărbătorită atât la nivel național, cât și la nivel internațional, fiind și un element de diplomație culturală.
Cultura națională: Un element integrat în UNESCO
În anul 2017, România și-a asumat sprijinirea programului UNESCO 2030 „ Moving Forward: The 2030 Agenda for Sustainable Development” prin care este susținut accesul egal și nediscriminatoriu la educație și oportunități. La nivel international, România, prin intermediul UNESCO a reușit, în 1989, să instituie anul international „Mihai Eminescu”,fiind comemorați 100 de ani de la moartea poetului national”.
În martie 1989, în revista UNESCO „The Courier” a apărut un articol, intitulat „ Mihai Eminescu, Romania’s National Poet”. Articolul nu a subliniat vastitatea operei lui Eminescu, ci a avut un mesaj centrat pe valorile culturale comune pe care România le împarte cu vestul. Articolul este concluzionat cu un apel asupra iubirii sub formă pură, ca element universal care apropie oamenii. Mihai Eminescu a fost considerat un simbol național încă din perioada interbelică, dar nu a existat o sărbătoare asociată cu persoana poetului.
Teatrul, simbol al culturii nationale
Alături de Mihai Eminescu, opera scrisă a lui Ion Luca Caragiale a este promovată prin intermediul UNESCO, încă din perioada comunistă. În 2002, în cadrul UNESCO, a fost votată o rezoluție prin care anul respectiv a fost declarat „anul Ion Luca Caragiale”, iar piesele marelui dramaturg au fost tipărite în ediții speciale, în limbi de circulație internațională și distribuite. Ulterior, cele mai importante piese de teatru au fost filmate și urcate pe adresa UNESCO, unde sunt valabile pentru a fi vizionate, cu traducere în engleză. Caragiale s-a bucurat și un festival internațional de teatru, în 1962, în aproape toate țările din lume.În București, în vara aceluiași an, Eugene Ionescu a fost invitat participe la festivalul de teatru sprijinit de UNESCO. Acesta declină oferta prezentată de ambasadorul României la Paris, pe motivul că are alte planuri și nu le poate anula.
După căderea regimului lui Ion Antonescu, Eugen Ionescu a rămas la Paris unde trăiește până în 1994, când trece la cele veșnice. Eugen Ionescu este un autor cunoscut relativ în cultura românească, întrucât nu a dorit să colaboreze cu regimul comunist și a fost promovat marginal după 1990. Deși piesele sale au fost traduse în română, încă de la apariție, Eugen Ionescu s-a delimitat de regimul comunist din România și a scris în franceză.Chiar dacă și-a păstrat cetățenia română, fiica acestuia consideră că Eugen Ionescu reprezintă un dramaturg eminamente francez, întrucât a scris în franceză, nu în română.
Cu toate acestea, în 2009 a fost sărbătorit centenarul Eugen Ionescu. În ziua culturii nationale, Eugen Ionescu reprezintă o legătură între România și Franța,dar mai ales portretul unui supraviețuitor, care a ales să trăiască în exil, decât să sufere pe teritoriul țării lui. Probabil aceasta este cea mai bună asemănare între Caragiale și Ionescu, care au ales amândoi calea exilului.
Sculptura în cultura națională
Exilul reprezintă un motiv prezent în cultura națională, întrucât, nu toți reprezentanții culturii românești au reușit să se dezvolte în țară. Anterior am discutat despre Eugen Ionescu și Caragiale, însă un alt exemplu a fost Constantin Brâncuși, care a ales calea exilului și s-a stabilit la Paris, în 1904. În vremurile acelea, Paris a reprezentat centrul cultural al lumii, unde venea aproape toți exponenții culturii din țările europene, pentru a se afirma. Brâncuși ajunge în 1904 și lucrează până la moartea sa, în 1957. Constantin Brâncuși nu a rupt legăturile cu țara,însă, în 1951 s-a presupus că aceasta s-a oferit să lase moștenire 200 de opere ale sale și atelierul de la Paris, statului Român. Sculptura nu este doar o proiecție în piatră a unei gândiri, ci este un mesaj cioplit și finisat de artist.
În cadrul UNESCO, Constantin Brâncuși este sărbătorit pe 19 februarie iar în prezent, există un proces amplu al diplomației românești de a include sculpturile lui Brâncuși în patrimoniul UNESCO. În cadrul manifestărilor culturale internaționale, România utilizează imaginea lui Constantin Brâncuși pentru a promova imaginea României peste hotare.
Concluzie
Ziua Culturii Nationale reprezintă un prilej pentru ca cetățenii români să intre în contact cu manifestările culturale și să înțeleagă de ce cultura națională nu este doar o temă referitoare la patrimoniu.
Bibliografie
https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/124371
https://globalization.icaap.org/content/v5.2/karavakou.html
https://policytoolbox.iiep.unesco.org/glossary/cultures/
UNESCO
https://en.unesco.org/creativity/sites/creativity/files/247785en.pdf
https://unesdoc.unesco.org/ark:/48223/pf0000082427
Carte
https://archive.org/stream/lucian-blaga-trilogia-culturii/lucian-blaga-trilogia-culturii_djvu.txt
