Liderii politici și de afaceri au continuat discuțiile la cea de-a 54-a întâlnire anuală a Forumului Economic Mondial de la Davos, Elveția. Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, secretarul de stat al SUA, Anthony Blinken, premierul spaniol Pedro Sanchez și președintele francez Emmanuel Macron s-au numărat printre vorbitorii care s-au adresat delegaților la Centrul de Congrese al orașului elvețian, relatează CNBC. „Lumea occidentală este în pericol” din cauza ideilor „care duc inexorabil la socialism și, prin urmare, la sărăcie”, a declarat președintele argentinian Javier Milei, la Davos, reține 20 Minuten. Milei promovează reforme economice majore în țara sa, în încercarea de a îmbunătăți finanțele guvernului și de a stimula economia, dar se confruntă cu niveluri uriașe de sărăcie și cu amenințarea tulburărilor sociale, menționează Reuters. În același timp, într-o scrisoare adresată participanților la Forum, Papa Francisc a evidențiat că războaiele purtate în lume arată nevoia de a fi abordate cauzele primare ale conflictelor: nedreptățile economice, foametea și exploatarea resurselor naturale, notează Associated Press.
Elveția și-a anunțat intenția de a găzdui o conferință internațională menită să rezolve pe cale pașnică războiul din Ucraina, bazându-se pe reputația sa de stat neutru, titrează Swissinfo. Dar, având în vedere divergențele de opinie cu privire la Ucraina între Occident și alte țări – în special China – este fezabilă o astfel de conferință? întreabă publicația elvețiană. Pentru Tages-Anzeiger, această misiune se anunță delicată. „De la Davos, șeful diplomației elvețiene, Ignazio Cassis, a fost clar: un asemenea summit ar avea sens doar dacă Rusia ar fi la masa negocierilor”, explică ziarul din Zurich. Oricum, prezența unor reprezentanți ruși la un astfel de eveniment pare „nerealistă”, a precizat președintele ucrainean Volodimir Zelenski, adaugă Tages-Anzeiger. Între timp, cea mai recentă actualizare privind livrările de echipamente militare către Ucraina, guvernul german a anunțat că a furnizat Kievului 125 de drone de recunoaștere RQ-35 Heidrun, 8 vehicule blindate de transport de trupe și muniție pentru tancurile Leopard 1A5 și că va livra încă 20 de vehicule de luptă de infanterie Marder și 15 tunuri antiaeriene autopropulsate Gepard, consemnează Le Monde. Berlinul spune că a alocat Ucrainei un ajutor material de 5,4 miliarde de euro în 2023 și a promis la jumătatea lunii noiembrie că va crește această sumă la 8 miliarde în 2024, menționează ziarul francez.
În Franța, conferința de presă a președintelui Emmanuel Macron a fost văzută ca o confirmare a orientării spre dreapta a politicii sale, notează Courrier International. „De la uniformă la imnul național, noul curs sarkozyst al lui Emmanuel Macron – Ordine, merit, muncă, respect, familie, civisme”, titrează Le Soir. Șeful statului francez „caută un impuls în mandatul său, cu șase luni înainte de alegerile europene la care extrema dreaptă franceză este favorită”, comentează El Pais. Totodată, scrie Le Monde, Macron a insistat asupra strategiei comune pe care Uniunea Europeană trebuie să o opună războiului din Ucraina. Dornic să arate că Franța nu rămâne în urmă în ceea ce privește sprijinul militar pentru Kiev, președintele, care va merge acolo în februarie, a anunțat următoarea livrare a patruzeci de noi rachete sol-aer Scalp cu rază lungă de acțiune, completează Le Monde. În conferința de presă care a durat până târziu în noaptea pariziană, analizează The New York Times, președintele a vorbit și despre economie. „Într-o Franță deja tulburată de schimbările pro-piață efectuate de Macron în timpul primului său mandat, care au adus șomajul la cel mai scăzut nivel din ultimii ani, promisiunea sa de dereglementare suplimentară se va confrunta, fără îndoială, cu rezistența multor francezi atașați de o protecție socială puternică finanțată de stat”, sugerează ziarul american.
China se confruntă cu una dintre cele mai slabe creșteri economice din ultimele trei decenii. O criză imobiliară fără precedent, un șomaj record în rândul tinerilor și încetinirea mondială blochează, de asemenea, motoarele tradiționale ale creșterii chineze, atenționează Le Figaro. În plus, declinul populației se agravează în China, titrează The Wall Street Journal. Cu 1,41 miliarde de locuitori pe teritoriul său continental, țara înregistrează o scădere de 2 milioane de oameni pentru anul 2023, declinul de anul trecut fiind mai mult decât dublu față de cel din 2022, când țara a pierdut 850.000 de oameni, iar populația sa a scăzut pentru prima dată din anii 1960, explică Le Monde și amintește că, în cursul anului 2023, China și-a pierdut titlul de „cea mai populată țară din lume” în fața Indiei, potrivit ONU.
Organizația Mondială a Comerțului, OMC, nu este prea optimistă cu privire la comerțul mondial în acest an, a declarat secretarul său general, Ngozi Okonjo-Iweala, invocând în special „agravarea tensiunilor geopolitice și perturbările pe care le vedem în Marea Roșie, pe Canalul Suez și Canalul Panama”, citează Le Temps. Una dintre cele mai importante provocări pentru economia mondială este lupta împotriva sărăciei, subliniază Sabah. Cum vor fi generate noi oportunități de muncă și de competiție în regiunile sărace și cum se va realiza tranziția de la industria convențională la industrializarea de nouă generație și la procesele de producție digitalizate în aceeași regiune de industrializare, în aceeași zonă geografică? întreabă ziarul turc. Dacă în țările occidentale nu se depun eforturi serioase de „concentrare geografică” pentr IMM-uri, care constituie coloana vertebrală a economiei unei națiuni, dacă sunt lăsate în voia sorții regiunile care au susținut odată economia țării, dacă nu sunt implementate proiecte concentrate bazate pe transformare digitală, tranziție verde, dezvoltare tehnologică, atunci dezechilibrele sociale, dezamăgirile și curentele de extremă dreapta care au crescut în ultimii zece ani, mai ales în ultimii patru, vor genera noi probleme și chiar amenințări, scrie Sabah. Decizia luată în perioada 1995-2005 de economiile vestice de a se concentra geografic pe Asia are un preț greu de plătit și acum a venit vremea „concentrării geografice” locale, conchide Sabah.
(Cristina Zaharia, RADOR)
