Putin ar putea ataca țări NATO „peste 5 – 8 ani”, avertizează ministrul german al Apărării, citat de Politico. „Europa trage un semnal de alarmă pe fondul unor îngrijorări tot mai mari potrivit cărora amenințările voalate ale președintelui rus la adresa alianței militare s-ar putea concretiza. Ministrul Apărării din Germania, Boris Pistorius, a avertizat că un Vladimir Putin devenit tot mai belicos ar putea ataca alianța militară NATO în mai puțin de zece ani. Auzim aproape zilnic amenințări din partea Kremlinului… așa că trebuie să avem în vedere că s-ar putea ca, într-o zi, Vladimir Putin chiar să atace o țară NATO. Experții noștri se așteaptă ca acest lucru să devină posibil într-o perioadă de cinci până la opt ani”. „După invazia totală din Ucraina, Rusia și-a sporit retorica agresivă la adresa unora dintre vecinii săi – printre care țările baltice și Polonia – care sunt toate membre ale NATO – și la adresa Moldovei, făcându-i pe unii oficiali europeni din sectorul apărării să avertizeze că există pericolul unui conflict major. Președintele comisiei militare NATO a șefilor armatelor naționale, amiralul Rob Bauer, a declarat că alianța militară se confruntă cu cea mai periculoasă lume din ultimele decenii și a pledat pentru transformarea NATO într-o forță pregătită de război”.
„Pregătiri pentru Al Treilea Război Mondial?” – se întreabă și publicația spaniolă La Razon, care amintește că 90.000 de soldați NATO vor simula izbucnirea unei noi conflagrații mondiale, în cadrul aplicațiilor militare „Steadfast Defender”. „Acesta este cel mai mare exercițiu al NATO din 1988, înainte de prăbușirea Uniunii Sovietice, și vine în timp ce această alianță militară își revizuiește strategiile de apărare după invazia rusă a Ucrainei. Un total de 50 de nave, 80 de avioane și peste 1.100 de vehicule de luptă vor participa la manevrele militare care vor dura mai multe luni. Exercițiile se vor desfășura din America de Nord până pe flancul estic al NATO, lângă granița cu Rusia. Șeful Comitetului Militar NATO, amiralul olandez Rob Bauer, a avertizat că țările Alianței trebuie să fie pregătite să înfrunte adversari precum Rusia sau grupările teroriste”. „Bauer a adăugat că trupele terestre ale Rusiei au fost împovărate de războiul din Ucraina, dar a remarcat că Marina și Forțele Aeriene rămân forțe considerabile”. Oficialul militar NATO a mai declarat că eforturile Rusiei de a-și reconstitui forțele au fost îngreunate de impactul sancțiunilor occidentale, dar Moscova mai are capacitatea de a crește producția de artilerie și rachete.
Coreea de Nord se declară deschisă să îl primească în vizită pe președintele Rusiei, scrie La Libre Belgique citând presa de la Phenian. Coreea de Nord este „gata să-l primească pe cel mai apropiat prieten al poporului coreean cu cea mai mare sinceritate”, i-a transmis lui Vladimir Putin ministrul nord-coreean al Afacerilor Externe, Choe Son-hui, în timpul unei vizite la Moscova. „Phenianul și Moscova și-au întărit recent legăturile, inclusiv cu o vizită rară a liderului nord-coreean, Kim Jong-un, în Orientul Îndepărtat al Rusiei în septembrie anul trecut. Vizită la finalul căreia domnul Kim l-a invitat pe preşedintele rus să meargă în Coreea de Nord. Înalți reprezentanţi ai Rusiei, inclusiv miniștrii apărării și de externe, au vizitat Coreea de Nord în 2023, stârnind temeri cu privire la un potențial acord privind armele. Occidentul acuză Phenianul și Moscova că ar colabora pentru a sprijini efortul de război al Rusiei în Ucraina”. În ianuarie, Casa Albă a acuzat Phenianul că a trimis în Rusia rachete balistice și lansatoare, în ceea ce a numit „o escaladare semnificativă și îngrijorătoare” a ajutorului nord-coreean pentru Moscova. Seulul, la rândul său, a acuzat Coreea de Nord că a furnizat Rusiei peste un milion de obuze de artilerie în schimbul informațiilor și ajutorului pentru tehnologia sateliţilor militari, mai amintește La Libre Belgique.
Urmărind cele mai recente evoluții din Orientul Mijlociu, cu accent pe războiul Israel – Hamas, France24 titrează: „Crearea unui stat palestinian, o nouă neînţelegere israeliano-americană?”. „Premierul israelian, Benjamin Netanyahu, și-a afirmat public opoziția față de existența suveranității palestiniene. Dar Statele Unite, un susținător major al Israelului în operațiunea împotriva Hamas, continuă să prezinte crearea unui stat palestinian drept condiție pentru securitate reală. În ce măsură poate statul israelian să ignore dorințele aliatului său istoric? Președintele american crede în perspectiva și posibilitatea unui stat palestinian, a informat un purtător de cuvânt al Casei Albe, în urma unei conversații între Joe Biden și Benjamin Netanyahu”. Dar în opinia acestuia din urmă, Israelul trebuie să aibă controlul securității asupra întregului teritoriu aflat la vest de Iordan. „Aceasta este o condiție necesară, care este în contradicție cu ideea de suveranitate palestiniană”, a adăugat premierul israelian, precizând că le-a spus deschis americanilor acest lucru.
Șeful diplomației europene, Josep Borrell, acuză Israelul că a „creat” și „finanțat” Hamas, reține Le Monde. Vorbind la Universitatea din Valladolid, șeful politicii externe a Uniunii Europene a spus că mișcarea islamistă palestiniană, înființată în 1987, a fost „finanțată de guvernul israelian pentru a încerca să slăbească Autoritatea Palestiniană Fatah”. „Credem că o soluție cu două state trebuie impusă din exterior pentru a aduce pacea. Chiar dacă Israelul își reafirmă refuzul și, pentru a o preveni, a mers atât de departe încât să creeze Hamasul însuși”, a declarat Josep Borrell. „Hamas a fost finanțat de guvernul israelian pentru a încerca să slăbească Autoritatea Palestiniană Fatah. Dar, dacă nu intervenim ferm, spirala urii și a violenței va continua din generație în generație, de la înmormântare la înmormântare”, a adăugat el. Într-un articol publicat pe 15 ianuarie 2024 în Le Monde, Josep Borrell și-a arătat deja sprijinul pentru crearea unui stat palestinian și a unei Autorități Palestiniene, când ostaticii israelieni vor fi eliberați iar războiul dintre Israel și Hamas se va fi terminat.
„De ce saudiții îi lasă pe americani singuri împotriva rebelilor Houthi”, se întreabă Courrier International. „Arabia Saudită a început negocierile de pace cu rebelii Houthi după ce s-a luptat cu ei ani de zile și a ajuns la un acord de reconciliere cu Iranul. Aceste inițiative, ca și relațiile proaste ale prințului moștenitor cu administrația americană, ar fi la originea neutralității Riadului în conflictul actual de la Marea Roșie. Din 2022, saudiții au fost angajați efectiv într-un proces de pace delicat în speranța de a se elibera din mlaștina acestui război cu rebelii Houthi, pe care acum știu că nu îl pot câștiga. Riadul încearcă să nu le ofere un pretext pentru a lovi din nou teritoriul saudit, așa cum făcuseră de mai multe ori în trecut”. „Poziția saudită ilustrează și o criză de încredere în relațiile cu Washingtonul. Atacurile anglo-americane se remarcă prin faptul că nu au sprijinul principalilor lor aliați din Golf, și anume Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite”, notează ziarul The Independent, în ediţia în limba arabă. „Cele două țări nu au uitat că americanii au asistat pasiv în trecut la atacurile rebelilor Houthi pe teritoriul lor, în Abu Dhabi și în special asupra unei instalații petroliere saudite în 2019”. „Dincolo de Houthi, Arabia Saudită a fost în prima linie a unui proces de reconciliere regională, în special cu Iranul. Riadul nu vrea să-și vadă eforturile risipite și regiunea nevoită să adune bucățile după operațiunile militare americane considerate aventuroase”, comentează ziarul saudit anglofon Arab News./fmatei
(Florin Matei, Agenția de Presă RADOR)
