Marţi, 23 ianuarie, se împlinesc 475 de ani de la moartea lui Johannes Honterus, învățat umanist sas, reformator religios al sașilor din Transilvania, fondatorul gimnaziului săsesc din Brașov, din curtea Bisericii Negre, actualul Liceu Johannes Honterus.
Johannes Honterus, născut Austen, a venit pe lume în 30 iulie 1498, la Brașov, pe atunci în Regatul Ungariei, tatăl său, Georg Austen, fiind maistru tăbăcar, posesor al unei ferme, un personaj din burghezia înstărită a oraşului.
Johannes va primi o educație aleasă, de la călugării dominicani.
În anul 1520, se înscrie la Universitatea din Viena sub numele de Johannes Aust, unde primește, în anul 1522 gradul de „Baccalaureus”, iar în anul 1525 titlul de „magister artium”, de data aceasta pe numele de Johannes Holler Coronensis.
Trebuie spus că denumirea oraşului Braşov în limba germană, Kronstadt, înseamnă orașul Coroanei, iar numele de Honterus, pe care Johannes îl va folosi mai târziu, este forma latinizată derivată din „Honter”, denumirea săsească a cuvântului Holler sau Holunder (în traducere „soc”).
În anul 1529, în timpul asediului Vienei de către armatele Imperiului Otoman, Honterus se refugiază la Regensburg, la istoricul Johannes Turmair-Aventinus, perioadă în care va purta numele de Johannes Hynter-Hunterus.
În anul 1530, va preda la Universitatea Jagiellonă din Cracovia (Polonia), sub numele de Johannes Georgii de Corona, Artium Magister Viennesis.
În același an publică şi primele sale lucrări, o descriere a lumii și o gramatică latină.
În următorii trei ani se află la Basel, centrul umanismului european din acel timp, marcat în special de personalitatea lui Erasmus din Rotterdam.
La Basel, Johannes învață gravura în lemn și se inițiază în arta tipografiei, iar în anul 1532 publică cunoscuta reprezentare cartografică a Transilvaniei: „Chorographia Transylvaniae Sybembürgen”.
În anul 1533, Honterus revine la Brașov, la chemarea primarului Brașovului din acele timpuri, judele Lukas Hirscher cel mic.
În anul 1535, se căsătorește, apoi este ales în „Adunarea celor o sută”, iar în 1536 devine Consilier Comunal.
A înfiinţat, în 1539, la Braşov, una din primele tipografii din Transilvania (după cele de la Sibiu şi Cluj, înfiinţate în 1529).
Trebuie spus că Braşovul devenea, în secolul al XVI-lea, capitala tiparului din spaţiul românesc medieval, în oraş remarcându-se, în perioada de început a tiparului, trei personalităţi culturale deosebite: Johannes Honterus (1498-1549), Valentin Wagner (1510-1557) şi Diaconul Coresi (1556-1583).
Activitatea tipografică iniţiată de Honterus şi dezvoltată de Wagner poate fi considerată, fără îndoială, o filă de istorie a culturii şi progresului socio-politic şi religios dintre românii şi saşii ardeleni.
Johannes Honterus se interesează în mod deosebit de educația tineretului şi va reorganiza vechea școală orășenească de limbă germană din Brașov, ce data din 1388.
În anul 1541, se construiește o nouă clădire pentru școală, în locul unei mănăstiri, iar un an mai târziu, clădirea unei biblioteci proprii a școlii.
Tot în 1542, are loc, în cadrul școlii, prima reprezentație teatrală din regiune.
În 1543, Honterus elaborează, de asemenea, un regulament de funcționare a școlii, „Constitutio Scholae Coronensis” și pune bazele unei organizații a elevilor, Coetus, unde aceaştia aveau multă libertate de decizie și acțiune, cu scopul dezvoltării și pregătirii lor pentru viața în societate.
În 1543, Honterus tipărește cartea „Reformationsbüchlein für Kronstadt und das Burzenland”/„Cărticica de reformă pentru Brașov și Țara Bârsei” și volumul „Apologia”.
În Braşov, confruntările dintre adepţii lui Luther şi catolici s-au sfârşit prin alegerea la 22 aprilie 1544, ca prim preot al oraşului, a „învăţatului domn, magistrul J. Honterus”. La iniţiativa sa, din necesitatea de a tipări cărţi de cult, se înfiinţează moara (fabrica) de hârtie la 1545, avându-i ca proprietari pe J. Fuchs şi J. Benkner. Această moară va funcţiona până la 1600 şi în ea vor fi tipărite numeroase lucrări în limba latină, germană, maghiară, română şi slavonă, inclusiv de către Coresi.
Prima fabrică de hârtie din regiune va livra inclusiv în Țara Românească și Moldova.
În 1547, tipăreşte „Kirchenordnung aller Deutschen in Siebenbürgen”/„Regulamentul bisericilor tuturor germanilor din Transilvania”, care cuprindea principalele teze ale reformei evanghelice a bisericii sașilor din Transilvania, de inspirație luterană.
Din 1548 datează şi cea mai veche tipăritură muzicală din România (Odae cum harmoniis), fiind ultima tipărită în timpul vieţii sale în tipografia sa.
Gimnaziul umanist înființat de Honterus a jucat un rol deosebit în viața culturală a Transilvaniei și a rămas până în zilele noastre o instituție de prestigiu.
Din tipografia sa au ieşit în total 38 de cărţi, fără a putea astăzi evalua cu precizie valoarea mare a cărţilor ieşite de sub mîna lui, tipărite cu cele mai diverse caractere şi ornamente pe foaia de titlu şi în mai multe limbi.
Prin activitatea sa vastă și multilaterală, a dobândit încă din viață un meritat renume, ce a depășit granițele țării în care a trăit.
Johannes Honterus a murit la 23 ianuarie 1549, la vârsta de 51 de ani, la Brașov, fiind înmormântat în Biserica Neagră. Pe mormântul lui se află inscripții și sculpturi de o excepțională valoare artistică.
În curtea Bisericii Negre din Brașov se află Statuia lui Johannes Honterus, o operă a sculptorului berlinez Haro Magnussenm, dezvelită în 21 august 1898, la 400 de ani de la naşterea sa.
Pe soclul monumentului se află două basoreliefuri din bronz, cel de pe latura vestică îl arată pe umanist în tipografia sa, unde s-au realizat primele tipărituri în anul 1539, iar cel de pe latura estică prezintă scena în care Johannes Honterus acordă împărtășania unui bolnav în prezența familiei acestuia.
