Războiul din Ucraina, rolul ONU în conflictul din Orientul Mijlociu, cursa prezidențială din SUA și protestele din Europa s-au regăsit în acest weekend printre cele mai dezbătute teme din paginile presei internaționale.
Ziarul turc Milliyet afirmă că în UE ar avea loc „pregătiri de război”, deoarece „posibila schimbare de regim în SUA, dar și cursul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei îngrijorează țările europene”. De fapt, „încă de la începutul războiului UE începuse să vorbească despre trecerea la o economie de război”, dar „nu s-a materializat un demers propriu-zis”. În revista americană The Atlantic Anne Applebaum lansează un nou și convingător apel către Congresul american pentru a debloca ajutorul pentru Ucraina. Abandonând Kievul din cauza „incompetenței politice”, SUA vor asigura și mai multă distrugere în Ucraina, vor pierde încrederea europenilor și vor convinge Rusia și China că sunt o „putere denaturată, muribundă”. Totul depinde de o mână de republicani din Congres, care au acum „șansa de a face America serioasă din nou”. Săptămânalul britanic The Economist anunță că „Rusia pierde bătălia pentru Marea Neagră”. Armele aeriene ale Kievului au distrus deja 22 din cele 80 de nave ale flotei ruse și acum o țin în șah prin descurajare. Ucraina a fost astfel în măsură să facă un pariu pe care l-a câștigat: Rusia nu va ataca nave comerciale străine, de frica consecințelor diplomatice și a creșterii prețului asigurărilor pentru vasele proprii. Cotidianul spaniol La Razon scrie despre „Boris Nadejdin, candidatul care se opune invaziei din Ucraina şi care aspiră să-l înfrunte pe Putin” – ceva ce „sună a science fiction” în Rusia. „Mesajul lui pacifist ar putea transforma alegerile din Rusia într-un referendum asupra războiului, ceea ce Kremlinul nu e dispus să permită. Puțini cred că Nadejin va figura vreodată pe buletinul de vot.” De altfel și The Financial Times ne asigură că „petrecerea s-a încheiat” în Rusia. De la invazia totală a Ucrainei „busola morală a Kremlinului s-a schimbat radical”, în sensul impunerii unor rigori conservatoare.
„Israelul dorește ca agenția ONU pentru refugiații palestinieni (UNRWA) să nu mai joace niciun rol în Gaza”, dat fiind că angajați ai ei au participat la atacul Hamas din 7 octombrie, informează La Libre Belgique. Mai precis „UNRWA nu va face parte” din soluția pentru teritoriul palestinian de după războiul dintre Israel și mișcarea islamistă palestiniană. „Vestea despre UNRWA, care are vreo 13.000 de angajați palestinieni în Fâșia Gaza, a venit în timp ce relațiile dintre ONU și Israel sunt la cel mai scăzut nivel”, consemnează Il Fatto Quotidiano, care enumeră și țările, în frunte cu SUA, care și-au suspendat finanțarea pentru agenție. Site-ul israelian Ynet News precizează că cei 12 teroriști angajați ai ONU sunt „doar vârful aisbergului” și se lucrează la identificarea celorlalți. În realitate există „o relație structurală între UNRWA și Hamas, nu doar câteva mere stricate” și, în plus, situri UNRWA au fost folosite ca baze teroriste de Hamas, afirmă Israelul. Cotidianul britanic The Telegraph face legătura între scandalul UNRWA și decizia de vineri („cu o zi înainte de Ziua Comemorării Holocaustului”) a Curții Internaționale de Justiție a ONU (CIJ) de a nu respinge procesul intentat de Africa de Sud contra Israelului sub acuzația de genocid. „O săptămână a rușinii pentru instituțiile globale ale ordinii postbelice”, care „pozează în progresiste în timp ce se află în buzunarul dictatorilor”. „Coruptibile și imposibil de reformat”, ele nu pot revendica „superioritatea morală”. Ziarul israelian Haaretz consideră că CIJ i-a „arătat un cartonaș galben” Israelului și îndeamnă la implementarea dispozițiilor instanței, „nu doar de frica ei, ci pentru e ne păstra umanitatea”. Editorialul din The Jerusalem Post apreciază că verdictul e „cu dus și-ntors”, având consecințe deopotrivă pozitive și negative pentru Israel. Dispozițiile ei nu pot fi însă „impuse în practică”, iar SUA vor bloca orice decizie a Consiliului de Securitate de a opri războiul „cât timp în Gaza încă mai sunt 136 de ostatici”. Portalul european EUObserver reține că UE nu a adoptat o poziție formală în chestiune și subliniază că Congresul Național African aflat la putere în Africa de Sud are o relație îndelungată și strânsă cu conducerea palestiniană. The Washington Post califică decizia CIJ o „pervertire a justiției”, argumentând, printre altele, că există în acest război o tabără care intenționează să comită genocid, dar este tocmai cea opusă. În revista americană Foreign Affairs un profesor universitar de drept evaluează verdictul CIJ ca denotând o „diplomație subtilă”. Decizia a „plasat o sabie virtuală a lui Damocles asupra comportamentului viitor al Israelului în Gaza”, dar a avut grijă să nu ceară „ceva ce în realitate nu poate impune fără sprijinul Consiliului de Securitate – oprirea războiului”.
Presa americană, în special, continuă să comenteze desfășurarea alegerilor primare prezidențiale. Publicația conservatoare Washington Examiner relatează că „doi apropiați ai familiei Biden au depus mărturie în Congres despre implicarea lor în afacerile acesteia cu firme străine, dezvăluind [noi] informații despre afacerile lui Hunter Biden în străinătate”. Două comisii ale Camerei au organizat audierile în cadrul anchetei lor vizând suspendarea din funcție a președintelui Joe Biden. Ziarul francez Le Point scrie în schimb despre pățaniile judiciare ale lui Donald Trump, „obligat să plătească 83 de milioane de dolari pentru defăimare” după ce a fost „găsit vinovat în 2023 de agresarea sexuală a lui E. Jean Carroll” în anii ’90. „Anul acesta Trump face obiectul a șase procese penale și civile.” Referitor la cursa primară republicană, The New Yor Times titrează „Nikki Haley nu pleacă nicăieri”, apreciind că după înfrângerea din New Hampshire ea a „etalat în ultimele zile o lumină care evidențiază întunericul lui Trump”. Editorialul din The Wall Street Journal consideră că după victoria din New Hampshire Trump a decis să adopte o nouă tactică pentru a uni întregul partid sub el: „epurarea”. Dar cum trei sferturi din simpatizanții lui Haley nu l-ar vota în noiembrie, această „tactică a substracției” îi va îngreuna o victorie contra lui Biden.
Publicația elenă Ta Nea relatează că „agricultorii europeni, inclusiv greci, au ieșit în stradă, iar acțiunile de protest au căpătat un caracter paneuropean. Tractoarele au invadat șoselele, iar blocadele ridicate de agricultori persistă de zile întregi în Franța, Germania, Polonia, România și Spania, după ce avuseseră loc demonstrații în Olanda și Belgia”. Portalul european Politico transmite că agricultorii francezi plănuiesc un „asediu al Parisului”, în ciuda faptului că guvernul tocmai le-a făcut concesii. Cu o gamă de revendicări legate de fiscalitate, legislație și prețuri, sindicatele agricole nu dau semne că ar da înapoi. Politico mai avertizează că în toată Europa extrema dreaptă încearcă să se „agațe” de aceste proteste. Și Le Monde analizează „Inversarea ideologică a societății germane în fața Green Deal”, comentând că „extrema dreaptă și dreapta profită de îngrijorările tot mai mari ridicate de măsurile de combatere a încălzirii globale, susținute de Verzi, în rândul populației”. Dar un tablou de ansamblu al pericolelor care dau târcoale în jurul UE găsim în ziarul britanic The Guardian, care susține că „după cum merge, 2024 s-ar putea transforma într-un coșmar pentru bloc”, care „sigur” nu e pregătit să-i facă față. Conflictul din Gaza și criza înrudită din Marea Roșie, cei doi ani în care nu a sprijinit Ucraina cum se cuvine și lipsa apărării comune, perspectiva revenirii lui Trump, ezitările Germaniei, ascensiunea populismului pe continent, migrația, bugetele defectuoase, energia și clima se numără printre riscurile mari care pândesc Uniunea. Autorul încheie metaforic: „UE e carnea dintr-un sandvici care e tăiat de autoritari ostili de prin toată lumea. Dacă nu se trezește și nu ia măsuri, e vremea mesei.”
Andrei Suba, RADOR RADIO ROMÂNIA
