”Furia fierbe printre fermierii europeni – și nu va mai dura mult până să dea în clocot”, titrează Sky News, observând că ținta nemulțumirilor este mereu aceeași: guvernele naționale, acuzate ca nu își susțin agricultura, și Uniunea Europeană, care este acuzată de impunerea unor reglementări împovărătoare. Reuters notează că la supărarea generalizată din Europa se alătură și fermierii spanioli care anunță proteste pentru luna februarie. În Franța, premierul Gabriel Attal a profitat de discursul de politică generală, susținut marți în fața Adunării Naționale, pentru a anunța noi măsuri menite să detensioneze furia agricultorilor, însă, după cum constată Liberation, fermierii nu au fost deloc convinși și continuă blocada din jurul Parisului. Între timp, președintele francez, Emmanuel Macron crește presiunea asupra Bruxelles-ului pentru ca UE să facă mai multe concesii în favoarea agriculturii și comerțului, observă Financial Times. Marți, Macron și-a exprimat încă o dată opoziția față de încheierea unui acord de liber schimb cu țările din America Latină, care ar permite importuri de produse neconforme cu standardele europene și a anunțat că va ridica la summitul european de joi problema importurilor ieftine din Ucraina, împotriva cărora ridică obiecții și fermierii din Polonia, Slovacia și România, mai scrie Financial Times. Potrivit publicației economice menționate, Comisia Europeană pare să răspundă revendicărilor, urmând să impună un nivel dincolo de care exportatorii ucraineni vor plăti taxe, dar și să renunțe la prevederea ca o cotă de 4-7% din teren să fie lăsată pârloagă pentru biodiversitate. În Bulgaria, în schimb, producătorii de ulei se pregătesc de protest dacă statul va continua să împiedice importurile de floarea-soarelui din Ucraina. Ei reclamă că de la 1 decembrie, din cauza unor bariere administrative impuse de autoritățile de la Sofia, nu a mai intrat în Bulgaria nicio cantitate de semințe de floarea-soarelui, iar fabricile de procesare vor începe să se închidă pentru că rămân fără materie primă, scrie Mediapool.
Pe plan economic, veștile par să se îmbunătățească. ”Bătălia contra inflației este la un pas de a fi câștigată”, consideră economistul-șef al FMI, citat de Les Echos, în timp ce Bloomberg remarcă revizuirea în creștere de către FMI a perspectivelor dezvoltării economiei globale, evidențiind reziliența economiei americane, dar și alocările bugetare pentru susținerea economiei chineze. În plus, zona euro a evitat în mod neașteptat recesiunea, chiar dacă provocările persistă, mai notează Bloomberg. Totuși, chiar dacă ”norii de deasupra economiei mondiale se risipesc”, criza din Marea Roșie ar putea pune în pericol redresarea globală întrucât atacurile rebelilor houthi asupra navelor de marfă mențin riscurile de perturbare a lanțurilor de aprovizionare și de creștere a prețurilor produselor, avertizează CNN.
”Corupția – o problemă tot mai mare în Europa”, constată Euronews, citând ultimul raport Transparency International care înregistrează prima tendință negativă în percepția corupției în Europa de Vest și UE din ultimul deceniu și mai bine. Acțiunile anticorupție fie au stagnat, fie s-au redus în mai mult de trei sferturi din țările Europei, arată Transparency International, menționând că cele mai performante state în acest sens sunt Danemarca (90), Finlanda (87) și Norvegia (84), în vreme ce codașe sunt Ungaria (42), Bulgaria (45) și România (46). ”Scorurile slabe obținute în cel mai nou Indice al Percepției Corupției de multe țări din Europa de Est și Asia Centrală reflectă deficiențe sistemice de guvernare și absența organelor de control independente. Totuși, unele state și-au ameliorat situația, oferind o rază de speranță”, comentează Emerging Europe. ”În fruntea grupului care și-a îmbunătățit scorul se află Republica Moldova, care continuă să acorde prioritate consolidării democrației, măsurilor anticorupție și statului de drept. În centrul reformelor Chișinăului se află încurajarea independenței și eficienței justiției, minimalizarea interferenței politice și împiedicarea manipulării procedurilor judiciare”, mai scrie Emerging Europe.
În privința Republicii Moldova, Reuters relatează despre cea de-a doua condamnare pronunțată în dosarul ”frauda secolului”, prin care un miliard de dolari a fost sustras din sistemul bancar şi scos din ţară, o sumă ce echivala cu 12% din Produsul Intern Brut al Moldovei la acel moment. Procurorul anticorupţie de la Chișinău a anunţat sentinţa de zece ani de închisoare, pronunţată în cazul lui Viorel Bîrcă în legătură cu frauda comisă în perioada 2014-2015. Potrivit procurorilor, Bîrcă a organizat mai multe transferuri în străinătate, în valoare totală de 100 de milioane de dolari, în timp ce îndeplinea funcţia de director interimar în consiliul de conducere al Băncii de Economii. Reuters amintește că în 2023, un tribunal moldovean l-a condamnat în absenţă pe oligarhul Ilan Şor la 15 ani de închisoare, în legătură cu același caz. Exilat în Israel, Şor a organizat mitinguri ale opoziţiei împotriva guvernului proeuropean al preşedintei Maia Sandu, iar, ulterior, partidul acestuia a fost scor în afara legii de Curtea Constituţională de la Chișinău, mai scrie Reuters. Agenția de știri amintește și că ”o altă figură acuzată de implicare în această fraudă este Vlad Plahotniuc, care a avut o influenţă uriaşă asupra tuturor aspectelor vieţii publice din Moldova, înainte de a părăsi ţara în 2019”. (Carolina Ciulu)/cciulu/ctuluc
RADOR RADIO ROMÂNIA (30 ianuarie)
