Conflictele din Ucraina și Orientul Mijlociu au continuat să acapareze atenția presei internaționale în acest weekend, în vreme ce în Europa regăsim pe prima pagină și protestele agricultorilor.
„Curtea Internațională de Justiție (CIJ) s-a declarat vineri competentă să se pronunța asupra majorității aspectelor unei reclamații a Ucrainei privind invazia rusă din februarie 2022, Kievul cerând reparații”, anunță săptămânalul francez L’Obs. Printr-o hotărâre preliminară din martie 2022, CIJ îi ceruse Rusiei să oprească imediat invazia, însă Moscova a pretins că CIJ n-ar avea competența să judece cazul. Decizia de vineri infirmă acel argument al Rusiei. „Afirmațiile președintelui polonez legate de Crimeea primesc o ripostă dură”, titrează Newsweek. După ce mai demult afirmase că „recucerirea peninsulei de către Kiev ar fi un element-cheie al menținerii ordinii mondiale”, Andrzej Duda a declarat recent: „Nu știu dacă Ucraina va cuceri Crimeea […] dacă urmărim istoria, ea s-a aflat mai tot timpul în mâinile Rusiei”. Declarația a fost taxată dur de alți politicieni polonezi și de diplomația ucraineană. Și declarația făcută joi pentru Europa Liberă de șeful Marelui Stat Major, generalul Gheorghiță Vlad, a fost preluată de mai multe publicații europene. Portalul Politico îl citează: „Da, populația României, ca de altfel întreaga populație a UE, trebuie să fie îngrijorată […] Dacă el câștigă în Ucraina, principala țintă va fi Republica Moldova”, comentând că apelul e „similar unor avertismente venite recent și din partea altor armate occidentale și a unor șefi din sectorul militar”, mai exact din Regatul Unit și Germania. Ziarul italian Il Messaggero precizează că Vlad recomandă „introducerea pregătirii militare voluntare pentru românii cu vârste între 18 și 35 de ani” și că „rezervele militare ale României au rămas la nivelul din 2007”. Euractiv a anunțat însă tot vineri că „Premierul român dă înapoi în privința afirmațiilor șefului armatei: «Nu vom intra în nici un război»”, explicând că „menționând contextul unui an electoral, premierul a subliniat necesitatea stabilirii unei anumite limite în privința unor chestiuni, astfel încât să nu fie exploatate politic”. Între timp, relatează The Boston Globe, „un grup de congresmeni americani din partea ambelor partide îi cer Ungariei să ratifice imediat candidatura Suediei de aderare la NATO, afirmând că «răbdarea e cam pe ducă»” în privința lui Viktor Orbán. Publicația ungară Világgazdaság se lamentează că „nici nu s-au liniştit bine apele la UE, că o nouă dispută pare să apară la orizont”, acum în NATO, dat fiind că „Washingtonul a amenințat Ungaria: ar revizui scutirea de viză – pot fi aplicate şi sancțiuni”. Cotidianul spaniol La Razon vorbește totuși despre „trezirea geopolitică a Europei” după ce „UE și-a demonstrat unitatea prin impunerea de sancțiuni economice Moscovei și, pentru prima dată, cu un ajutor militar semnificativ pentru Ucraina”. O analiză din The Financial Times atrage însă atenția că, intrând deja în al treilea an de război, Occidentul a început să fie mult mai atent la problemele interne ale Ucrainei. Iar cele mai incomode întrebări privesc „disfuncțiile politice, corupția și libertatea”. Cotidianul american The Wall Street Journal schițează o „nouă strategie [care] poate salva Ucraina”, coordonatele acesteia fiind „concentrarea mai mult pe defensivă, diminuarea dependenței de ajutorul extern și atacuri mai multe în Crimeea”. Ziarul britanic The Telegraph pornește de la cazul Ucrainei, dar menționează și amenințările din Orientul Mijlociu și Extremul Orient, pentru a îndemna Occidentul să se „reînarmeze pentru a evita al Treilea Război Mondial”, întrucât „inamicii noștri sunt deja pregătiți de luptă”.
„Pentru al treilea weekend consecutiv, mii de israelieni au participat sâmbătă la demonstrații pentru a cere schimbarea guvernului și eliberarea ostaticilor rămași în Fâşia Gaza”, transmite CNN. Totodată, „cel puțin 83 de camioane [cu ajutoare] au intrat în Fâşia Gaza din Israel, în timp ce patru camioane au intrat duminică din Egipt”. The New York Times scrie că „SUA și Regatul Unit au lansat ample atacuri asupra bazelor din Yemen alee militanților Houthi, la o zi după ce SUA atacaseră poziții din Irak și Siria aparținând altor miliții sprijinite de Iran”. Iar rebelii Houthi au declarat că „nu-și vor opri atacurile din Marea Roșie până când în Gaza nu se va ajunge la un armistițiu”. Euronews subliniază că și UE „a anunțat un plan de organizare a propriei misiuni de salvare și escortă în Marea Roșie”, sub conducerea Italiei, așteptându-se acum aprobarea Consiliului UE, abia pe 19 februarie. Le Monde informează că „SUA efectuează atacuri de represalii în Irak și Siria după ce trei soldați au fost uciși în Iordania”, explicând că președintele Biden, „care face campanie pentru un al doilea mandat, se confruntă cu presiuni intense din partea oponenților lui republicani de a-i răspunde ferm Iranului”. O amplă analiză intitulată chiar „Ce vrea cu adevărat Iranul?” publică Il Corriere Della Sera. Redăm concluzia: „atunci când regimurile autoritare se simt fragile și pierd consensul, ele folosesc adesea politica externă și aventurile militare pentru a lansa amenințări la adresa propriei populații: arătând de ce sunt capabile în exterior, astfel încât să fie clar că nu acceptă provocările interne”. În orice caz, săptămânalul britanic The Economist numește „șoc și groază” campania pornită de SUA contra „axei rezistenței” formate din interpuși ai Teheranului și prognozează că aceste atacuri vor continua. Cotidianul israelian de stânga Haaretz examinează modul în care s-a ajuns ca stânga occidentală să adopte o „politică a urii față de evrei”. „Alianța stângii globale cu Hamas e proba finală a falimentului ei moral și intelectual. De acum înainte altora le va reveni sarcina de a promova valorile Iluminismului.”
Agenția italiană ANSA transmitea vineri că „presiunea fermierilor din Belgia crește tot mai mult. Blocajele din centrele de distribuție ale supermarketurilor se înmulțesc. După asediul de joi de la Bruxelles protestul fermierilor s-a mutat la granița cu Olanda”. Le Soir reține că „președintele francez Emmanuel Macron a cerut joi o serie de măsuri UE în favoarea fermierilor”, și în special „înființarea unei forțe europene de control în domeniul sănătății și al agriculturii pentru a verifica dacă regulile europene sunt aplicate peste tot în același mod”. Franța mai cere „simplificări palpabile ale Politicii Agricole Comune” și „reducerea drastică a birocrației”. Politico atrage însă atenția că Verzii europeni tocmai și-au lansat programul electoral și „presează pentru atingerea neutralității climatice până în 2040”, „în ciuda nemulțumirii tot mai mari față de programul climatic al UE”. Publicația britanică Emerging Europe, specializată în Europa de Est, semnalează o altă fațetă a agriculturii: „O mare porțiune de mlaștini readuse la starea lor naturală din Delta Dunării, în România, ar putea fi curând convertite la loc în teren agricol. Comunitățile, care culeg roadele restaurării ariei naturale prin creșterea nivelului de trai și reziliența climatică, se opun acestei decizii.” E vorba de 924 de hectare redate ecosistemului în 2012-2016 cu bani europeni și periclitate acum de o decizie judecătorească în favoarea arendașilor unor terenuri agricole vecine. WWF-Romania vede situația după cum urmează: „Date fiind echilibrul fragil al ecosistemelor ei mlăștinoase și impactul schimbării climei, activitățile agricole comerciale la scară mare din Rezervația Biosfera Delta Dunării sunt incompatibile cu dezvoltarea sustenabilă […] România ar trebui să se concentreze pe restaurarea Deltei Dunării – ameliorând sănătatea acestui ecosistem mlăștinos de importanță planetară și acționând spre beneficiul comunităților locale din locuri precum Mahmudia, care rămân ferm opuse revenirii la zilele dezolante ale agriculturii la scară amplă.” (Andrei Suba, RADOR RADIO ROMÂNIA)/asuba/dsirbu
