”UE cedează în fața protestelor agricultorilor și-și restrânge obiectivele ecologice”, titrează Financial Times, detaliind că oficialii de la Bruxelles vor abandona planul de a reduce la jumătate folosirea pesticidelor. Măsura reprezintă o altă întoarcere uluitoare la 180 de grade a Comisiei Europene, care – pe fondul dovezilor tot mai mari că pesticidele sunt dăunătoare mediului și sănătății umane – plasase reducerea utilizării lor în centrul planului său de a renunța la un model industrial de agricultură. Dar, în contextul opoziției politice tot mai mari din partea lobby-urilor din agricultură și a politicienilor de centru-dreapta, iar acum în contextul protestelor fermierilor generalizate în țările europene – inclusiv în fața Parlamentului European săptămâna trecută – executivul UE s-a văzut nevoit să dea înapoi, comentează Politico. The Guardian notează că tot marți, Comisia Europeană a recomandat ca UE să-și reducă emisiile nete de gaze cu efect de seră cu 90% până în 2040, dar fără a mai include prevederea din proiectele anterioare ca agricultura să reducă emisiile non-CO2 cu 30% față de nivelurile din 2015. Însă, furia fermierilor nu s-a domolit în Europa, remarcă Le Monde. Deși în Franța toate blocajele au fost ridicate după zece zile de mobilizare, în mai multe țări europene, precum Spania, Bulgaria sau Grecia, acțiunile fermierilor au continuat și marți. Fermierii greci au decis chiar să-și intensifice mișcările de protest prin blocarea simultană a drumurilor naționale și a vămilor, începând de miercuri, urmând ca săptămâna viitoare să organizeze un miting cu tractoare la Atena, scrie Proto Thema. Și fermierii bulgari au organizat noi proteste, blocând temporar, potrivit postului public de radio BNR, podul Vidin – Calafat, punctul de control de la Podul Ruse-Giurgiu, şoseaua Dobrici – Silistra, precum şi tronsoane de drum spre punctele de trecere a frontierei cu România, lângă Kardam şi Durankulak.
Presa din Marea Britanie, și nu numai, analizează ”Șocul”, cum îl numește The Mirror, anunțului făcut de Palatul Buckingham că Regele Charles a fost diagnosticat cu cancer. ”În numai câteva ore soarta familiei regale s-a schimbat și odată cu ea și a Regatului Unit”, remarcă The Telegraph. ”Știrea despre boala regelui – atât de curând de la preluarea tronului și de la recenta pierdere a Reginei Elisabeta, cel mai longeviv monarh al Regatului Unit – a provocat o oarecare incertitudine cu privire la drumul de urmat”, constată Time. Deși primele precizări de la Palatul Buckingham, din partea medicilor, dar și a guvernului, arată că nu există motive de îngrijorare, ”britanicii nu sunt obișnuiți să aibă un monarh bolnav”, consideră The Guardian. ”Scopul instituției este să transmită o imagine de rezistență și invulnerabilitate și să aibă vizibilitate publică, așa că decizia regelui Charles de a-și anunța public diagnosticul de cancer trebuie lăudată pentru angajamentul său față de sinceritate”, mai comentează cotidianul britanic. CNN observă că ”într-un rar moment de unitate în ciuda rupturilor din cadrul familiei, prințul Harry se întoarce în Marea Britanie pentru a fi alături de Regele Charles”. ”Luminile reflectoarelor se îndreaptă asupra prințului William, care preia acum sarcina de a fi chipul public al monarhiei britanice”, constată Wall Street Journal. De altfel, sondajele arată că prințul de Wales este deja cel mai popular membru al familiei regale, construindu-și în timp reputația unui om pe care te poți baza și care generează rar controverse, mai scrie ziarul american.
La nivelul relațiilor bilaterale, ”parteneriatul dintre Bulgaria și România este strategic”, consideră vicepremierul bulgar și ministru al Afacerilor Externe, Maria Gabriel, cu ocazia vizitei la Sofia a ministrului român de Externe, Luminița Odobescu. Este prima vizită oficială a unui ministru de externe al României în Bulgaria în ultimii zece ani, remarcă publicația bulgară 24Chasa. ”Bulgaria și România colaborează pentru a deveni membre depline ale Spațiului Schengen”, titrează Novinite, detaliind că cei doi miniștri au promis că își vor coordona acțiunile pentru eliminarea controalelor la frontierele europene interne și au subliniat importanța dialogului cu Austria și cu alte state UE în acest sens. Printre temele de discuție s-au aflat și îngrijorările legate de securitatea în regiunea Mării Negre, accentuate de acțiunile Rusiei în Ucraina. Cele două țări intenționează să colaboreze la întărirea capacității NATO pe flancul estic, mai scrie Novinite, amintind că atât România, cât și Bulgaria marchează anul acesta 20 de ani de la aderarea la NATO.
Tot la nivelul colaborărilor regionale, ministrul adjunct al energiei din Bulgaria, Nikolai Nikolov, a vorbit într-un interviu pentru agenția BTA despre depunerea unui proiect transfrontalier comun de către România, Bulgaria și Grecia pentru potențialul eolian offshore. Scopul este de a primi finanțare de la Uniunea Europeană și de a oferi investitorilor un ”cadru general privind regimurile de licențiere, regimul de autorizare, modul de organizare a licitațiilor comune, legislația armonizată în acest domeniu”, a explicat Nikolov, care a participat la conferința privind investițiile în surse regenerabile de energie Energy Week Black Sea, organizată la București. Nikolov a vorbit și despre posibilitatea de a realiza un proiect energetic comun în Marea Neagră. ”În prezent discutăm cu colegii noștri români posibilitatea de a face un proiect împreună. Bulgaria și România ca țări. Să facem un proiect în jurul graniței noastre maritime, să folosim faptul că suntem vecini, că avem deschidere la aceeași mare”, a explicat ministrul bulgar al energiei. El a mai susținut pentru agenția BTA că: „Putem face regiunea și mai interesantă pentru investitori”.
(Carolina Ciulu)
