EURACTIV (Belgia), 9 februarie 2024 – Anul acesta, România a permis mobilizarea forțelor de intervenție rapidă din cadrul NATO pe teritoriul său, după cum a informat președintele român Klaus Iohannis printr-o scrisoare adresată parlamentului, miercuri seara.
Prin această decizie, Consiliul Nord-Atlantic ar putea opta pemtru o mobilizare extren de rapidă a forțelor sale comune de intervenție pe teritoriul românesc în eventualitatea unei crize bruște de securitate care i-ar amenința independența națională și suveranitatea, “penru o ripostă promptă în fața crizei și pentru a preveni o agravare a situației”, a subliniat președintele în scrisoarea sa.
“S-ar putea ca un tranzit sau o mobilizare rapidă în cazul unor crize iminente și a unei atmosfere tot mai imprvizibile, intervenția NATO să devină necesară pentru a apăra securitatea și suveranitatea României”, se mai arată în scrisoare.
“Pentru a se asigura o intervenție rapidă a acestor forțe în termen de 72 de ore, este necesară o aprobare prealabilă a acestei mobilizări sau în vederea tranzitării țării”, a mai adăugat el.
Cu ocazia viitoarei sale ședințe comune de peste câteva săprămâni, parlamentul României va dezbate decizia președintelui.
Șeful apărării din România, Gheorghiță Vlad, sugerează totodată că asemeenea pregătiri vor trebui îmbunătățite și în rândul polulației, el cerând autorităților române să adopte legi și măsuri prin care să îmbunătățească pregătirea populației împotriva unor eventuale amenințări din partea Rusiei, el avertizând că o victorie a Moscovei în Ucraina i-ar putea încuraja continuarea agresiunii.
Dar asemenea apeluri au stârnit dispute destul de aprinse, premierul Marcel Ciolacu încercând să minimalizeze afirmațiile șefului armatei, iar ambasadorul rus, Valeri Kuzmin, a reacționat rapid printr-o declarație de presă.
“Atâta vreme cât România invită un număr și mai mare de trupe, declarându-se preocupată de serviciul militar, atunci sunt cu siguranță de așteptat niște consecințe. Vorbim deschis despre ele, dar în niciun caz nu dorim un război”, a spus Kuzmin.
Pe parcursul discuțiilor, comentând pregătirea militară a populației, ministrul român al apărării, Angel Tîlvăr a vorbit dspre o lege prin care se propune un serviciu de pregătire militară cu plată, dar fără să ofere detalii.
Cu toate astea, ministerul a exclus reintroducerea recrutărilor – un subiect extrem de delicat în România, unde statul a desființat serviciul militar obligatoriu la câțiva ani după căderea comunismului.
Articol de Manuela Preoteasa și Sebastian Rotaru
Traducerea: Alexandru Danga/adanga/rlambru
