Pe fondul unor avertismente legate de necesitatea creșterii stocurilor de armament pentru apărarea Ucrainei și de o posibilă extindere a conflictului în următorii ani, președintele american, Joe Biden, a cerut Camerei Reprezentanților să aprobe „rapid” pachetul de ajutor pentru Ucraina adoptat de Senat, deşi liderul republican din camera inferioară a Congresului a declarat că textul nu va fi examinat în forma actuală, informează AFP. „Dacă nu ne ridicăm împotriva tiranilor care încearcă să cucerească sau să rupă din teritoriul vecinilor, consecințele pentru securitatea naţională a SUA vor fi considerabile”, a avertizat Biden, făcând referire la războiul Rusiei din Ucraina. Senatul american a adoptat un pachet de ajutor de 95 de miliarde de dolari pentru Ucraina, Israel și Taiwan, din care 60 de miliarde de dolari pentru Kiev, însă proiectul de lege pare a fi sortit eşecului pentru moment în Camera Reprezentanţilor. Potrivit France24, șeful republican al Camerei inferioare a Senatului a afirmat că textul negociat de senatori „nu va fi examinat în stadiul actual”. „El urmează astfel directivele izolaționistului Donald Trump. Democrații și republicanii se războiesc de luni de zile în Congresul american din cauza problemei ajutorului pentru Ucraina – un aliat al Statelor Unite, aflată în război cu Rusia de aproape doi ani. Democrații sunt, în marea lor majoritate, în favoarea acestui ajutor. Republicanii sunt împărțiți între intervenționisti, pro-Ucraina, și cei din echipa lui Donald Trump, care sunt mult mai izolaționişti. În plină campanie prezidențială, ecuația s-a transformat într-o confruntare la distanță între președintele Joe Biden, care cere urgent aceste noi fonduri, și Donald Trump, care susține că dacă ar fi reales în noiembrie, ar rezolva războiul dintre Rusia și Ucraina ‘în 24 de ore’ – fără a explica cu adevărat cum”.
Pe frontul confruntărilor din Orientul Mijlociu, se intensifică presiunile internaționale pentru un acord de pace între Israel și Hamas, inclusiv o nouă eliberare a ostaticilor, în ciuda amenințărilor cu o ofensivă asupra orașului Rafah, ultimul refugiu pentru mai mult de un milion de palestinieni din Fâșia Gaza, comentează Rai News. Directorul CIA, Richard Burns, participă la Cairo la noi discuții mediate de Qatar privind schimbul de ostatici. Iar “președintele american, Joe Biden, s-a alăturat apelurilor internaționale tot mai mari ca Israelul să renunțe la planurile pentru un atac militar total asupra orașului Rafah, din sudul Gazei”. China a cerut Israelului să oprească operațiunea militară de la Rafah „cât mai curând posibil”, a declarat într-un comunicat purtător de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe, citat de Xinhua. „China se opune și condamnă acțiunile care dăunează civililor și încalcă dreptul internațional”, se arată în declarație. Beijingul îndeamnă Israelul „să oprească operațiunile militare cât mai curând posibil și să depună toate eforturile pentru a evita victime civile nevinovate, pentru a preveni un dezastru umanitar mai grav în zona Rafah”. La rândul său, președintele turc Recep Tayyip Erdoğan a subliniat într-un discurs susținut în Dubai la World Governments Summit că „Dacă Israelul dorește pace permanentă în regiune, ar trebui să înceteze să mai folosească o politică expansionistă și să recunoască un teritoriu palestinian independent, bazat pe granițele din 1967”. Potrivit postului public de radio și televiziune din Turcia, TRT, Erdoğan a subliniat că „Încetarea acestui conflict este posibilă doar dacă Israelul recunoaște drepturile fundamentale ale palestinienilor”.
Pe măsură ce rivalitatea dintre SUA și China se intensifică iar conflictele se întețesc în Ucraina și în Orientul Mijlociu, țările din întreaga lume cheltuiesc tot mai mult pe armatele lor, remarcă Time. „În 2023, cheltuielile globale totale pentru apărare au ajuns la 2,2 trilioane de dolari, o creștere cu 9% față de anul precedent, a anunțat un nou raport al think tank-ului Institutul Internațional de Studii Strategice. Principalii factori ai acestei creșteri a cheltuielilor sunt războiul din Ucraina și relația tensionată dintre SUA și China. În Indo-Pacific, tensiunea geopolitică dintre cele două superputeri a împins din ce în ce mai mult țările cheie din regiune spre Washington sau Beijing și ambele părți au intensificat ceea ce ar putea fi perceput ca pregătiri pentru un potențial conflict”. În timp ce experții au spus anterior că prioritizarea de către SUA a legăturilor diplomatice și de apărare în Asia nu semnalează neapărat apariția unui echivalent al NATO în Asia și că faptul că Rusia, China și Coreea de Nord desfășoară exerciții împreună în Indo-Pacific nu înseamnă neapărat un preludiu al unui războiul, Institutul Internațional de Studii Strategice spune că Beijingul a demonstrat „o capacitate sporită de proiecție a puterii”, ceea ce a determinat o mai mare cooperare între SUA și aliații lor regionali, care să funcționeze „ca o contrabalansare”.
„Reglare de conturi, demisii. Ungaria lui Viktor Orban trece printr-o criză politică fără precedent”, comentează publicația franceză Le Point situația generată la Budapesta de demisia președintelui Novak. „O criză politică fără precedent a izbucnit în Ungaria, odată cu demisiile consecutive ale președintei Katalin Novak și ale fostei ministru al Justiției, Judit Varga. Ambele au fost implicate în grațierea acordată unui individ care a acoperit abuzurile sexuale al superiorului său într-un cămin de tineri. Manifestațiile împotriva acestei grațieri prezidențiale au zguduit regimul. Se zvonește că Viktor Orban, premierul și omul forte al țării, a aflat, prin sondaje, că alegătorii Fidesz erau foarte supărați pe guvern. I-a cerut lui Katalin Novak, aflată atunci în străinătate, să se întoarcă imediat și să-și depună demisia. Parlamentul maghiar poate, însă, să îi ceară să-și reconsidere decizia în termen de cincisprezece zile”, mai notează Le Point.
Florin Matei, Agenția de Presă RADOR
