”Europa a ajuns la sfârșitul vremurilor de pace așa cum le știa de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial”, constată Euractiv, comentând că acest ”sentiment greu” a dominat atmosfera Conferinței pentru Securitate de la München, desfășurată în weekendul care tocmai s-a încheiat. ”La München, starea de spirit a fost atât una de îngrijorare, cât și de confuzie, deoarece liderii europeni au de înfruntat provocări pe care nu le anticipaseră”, constată și The New York Times. ”Avertismentele cu privire la următoarele acțiuni posibile ale lui Putin au fost amestecate cu îngrijorările tot mai mari” că, în perspectiva realegerii lui Trump, ”Europa ar putea fi abandonată de Statele Unite, singura putere care a stat în centrul strategiei sale de apărare timp de 75 de ani”, mai scrie cotidianul american. În fața amenințării rusești, europenii au fost cuprinși de un ”puternic sentiment al urgenței de a se apăra”, notează și Le Monde, detaliind că la München s-a insistat nu numai asupra necesității de a ajuta Ucraina, ci și asupra necesității ca Europa să-și crească propria capacitate de apărare. Observând un ”număr neobișnuit de avertismente publice legate de eventualitatea unui conflict extins în Europa cu o Rusie mai sigură pe sine și reînarmată”, Financial Times constată că ”un motiv al îngrijorării manifestate de oficialii occidentali îl reprezintă revigorarea mașinăriei rusești de război la scară industrială, revigorare lansată cu o viteză pe care mulți occidentali o credeau imposibilă. În cursul anului, Rusia a etalat 4 milioane de obuze de artilerie și câteva sute de tancuri. Potrivit estimărilor unor oficiali ucraineni, tot în acest an, ea va recruta încă 400.000 de soldați fără să recurgă la o mobilizare generală”, explică Financial Times. ”Este nevoie de industrie de armament pentru vreme de război”, titrează Rai News, citându-l pe secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, care a subliniat că ”trebuie să trecem de la un sistem industrial cu ritm lent, din vremuri de pace, la unul de ritm alert, tipic conflictelor”. Ideea a fost susținută și de șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care a asigurat că ”luna viitoare vom prezenta o strategie pentru industria europeană de apărare”, subliniind totodată că ”trebuie făcute mai multe investiții, în mod coerent și durabil”, după cum transmite Rai News.
Pentru Ucraina situația rămâne complicată. Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a semnat vineri, la Berlin și apoi la Paris, acorduri bilaterale de securitate care stabilesc un ajutor pe termen lung din partea Germaniei și Franței către Ucraina, însumând aproximativ zece miliarde de euro promise pentru 2024, potrivit Le Point. Însă intrând în curând în al treilea an de război, Zelenski a vorbit despre o ”nouă fază care se deschide”. El a mai avertizat și cu privire la o ”dorință de agresiune” a Rusiei împotriva ”democrațiilor europene”, subliniind că ”regimul de la Kremlin” a ”depășit mai multe praguri” în ceea ce privește campaniile de dezinformare și atacurile cibernetice, mai notează Le Point. Cotidianul francez preia de asemenea cerința președintelui Emmanuel Macron ca Moscova ”să dea fără întârziere explicații” cu privire la temerile că Rusia ar putea desfășura ”arme nucleare în spațiul cosmic”. În privința situației de pe front, orașul Avdiivka a căzut. Armata ucraineană s-a retras sâmbătă, 17 februarie, din acest oraș din estul țării, acordându-i Rusiei cea mai mare victorie simbolică după eșecul contraofensivei lansate de Kiev în vara lui 2023, scrie Le Monde.
Între timp, ”peste 400 de oameni au fost arestați în Rusia, în timp ce țara deplânge moartea lui Aleksei Navalnîi, cel mai înverșunat adversar al lui Vladimir Putin”, titrează Associated Press. Decesul subit al lui Navalnîi, la vârsta de 47 de ani, într-o colonie penitenciară din zona arctică, a fost o lovitură zdrobitoare pentru mulți ruși ce își puseseră speranțele în opozantul care a rămas vocal prin critici neîncetate la adresa Kremlinului chiar și după ce a supraviețuit unei otrăviri cu agent neurotoxic și după ce a primit mai multe pedepse cu închisoarea, notează agenția americană de știri. Florile depuse de rușii adunați în mici acțiuni de protest ”nu au fost doar un simbol de doliu. Ele au însemnat și o formă de protest într-o țară în care până și o firavă opoziție riscă să ajungă după gratii. Iar oamenii care au depus buchete de flori la Zidul Durerii – un monument în memoria victimelor persecuțiilor politice de pe vremea lui Stalin, erau convinși că statul rus se află în spatele morții lui Navalnîi”, scrie New York Times. Ziarul american comentează că ”arestările din ultimele două zile dovedesc amploarea cu care autoritățile sunt pregătite să riposteze ca să înăbușe orice semn de mânie sau de doliu”. ”Totuși, în general, la Moscova viața a decurs normal, restaurantele și complexele comerciale fiind pline de lume, iar, veștile despre moartea lui Navalnîi, despre adunările improvizate în memoria lui și despre arestări au lipsit în general din programele de știri”, mai remarcă New York Times. CNN vede în moartea lui Navalnîi un moment de a ne aminti de ”paranoia lui Putin”, iar Wall Street Journal vorbește despre ”un apogeu al unei campanii de lungă durată împotriva criticilor de la Kremlin. Oponenții au fost împușcați, otrăviți sau sugrumați cu o lesă de câine, astfel încât rușii să nu vadă nicio alternativă la Putin”, conchide Wall Street Journal.
Carolina Ciulu
